Fortele Armate Romane sunt fortele militare ale Romaniei, fiind constituite din trei categorii de arme: Fortele Terestre Romane, Fortele Aeriene Romane si Fortele Navale Romane.
Romania este cel mai mare stat din sud-estul Europei ocupand o pozitie geo-strategica extrem de importanta, aflandu-se secole la rand la intersectia marilor imperii.
Un fost stat comunist si fost membru al Pactului de la Varsovia, in prezent Romania este membru atat al NATO, cea mai importanta alianta militara a lumii, cat si al Uniunii Europene, cea mai importanta uniune politica si economica de pe glob.
Romania se invecineaza cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la Nord si est si Republica Moldova in est. In partea de sud-est, Romania are iesire la Marea Neagra avand un litoral in lungime de 245 km.
Dintre toti vecinii Romaniei, doar Ungaria si Bulgaria sunt atat membri ai NATO cat si ai Uniunii Europene.
In prezent Fortele Armate Romane trec printr-un amplu proces de transformare, Romania demarand importante programe de modernizare a tehnicii sale militare in valoare de miliarde de euro.
In principal, Fortele Armate Romane fac trecerea de la armament in mare parte de provenienta sovietica, sau fabricat local dar bazat pe sisteme de arme sovietice, la arme moderne de provenienta vestica.
Astfel, de la avioanele de lupta MiG-21 LanceR se face trecerea la F-16 Fighting Falcon, iar de la vechile sisteme de aparare aeriana sovietice se face trecerea la sisteme de rachete sol-aer moderne, incluzand si celebrul sistem anti-aerian american Patriot.
Incepand cu anul 2017, Romania a decis sa aloce un procent de 2% din PIB pentru aparare, respectand astfel cerintele NATO si devenind unul dintre putinii membri ai aliantei ce indeplinesc aceasta cerinta.
Decizia Romaniei de a isi spori cheltuielile militare a venit ca urmare a evenimentelor petrecute in ultimii ani in zona Marii Negre, al carei riveran este.
In anul 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina, eveniment urmat de inceperea unui conflict militar in estul Ucrainei intre Fortele Armate ale Ucrainei si separatistii pro-rusi sustinuti de Rusia.
Romania s-a vazut intr-o situatie foarte delicata din doua puncte de vedere.
Dupa anexarea Crimeei, zona economica exclusiva a Romaniei din Marea Neagra se invecineaza de facto cu noua zona economica exclusiva aflata in controlul Rusiei.
Mai mult, odata cu agresiunea rusa asupra Ucrainei, Romania a simtit pericolul crescand ca Rusia sa destabilizeze mai departe sudul Ucrainei, inlclusiv al doilea stat romanesc, Republica Moldova, folosindu-se de zona separatista Transnistria, in care rusii au trupe dislocate.
Programele de modernizare demarate sau planificate de Romania vizeaza toate cele trei categorii de forte si aproape toate tipurile de tehnica militara.
Acest fapt este un rezultat a aproape trei decenii de neglijare si subfinantare a fortelor armate.
Incepand cu jumatatea anilor 1990, Romania a modernizat anumite echipamente militare, dar in lipsa de bani, putine au fost cazurile in care a romanii au achizitionat sisteme noi de armament, iar daca a fost cazul s-a facut limitat din punct de vedere cantitativ.
Anii au trecut, iar Romania se gaseste in situatia dificila de a trebui sa inlocuiasca marea majoritate a tehnicii militare care este total depasita in prezent din punct de vedere tehnic.
Nevoile sunt mari, iar banii limitati, chiar daca bugetul armatei a crescut semnificativ.
Ministerul Apararii va trebui sa utilizeze fodurile disponibile anual in mod inteligent si sa prioritizeze achizitiile pe mai multi ani in functie de necesitatile cele mai stringente.
In anul curent, la o alocare a 2% din produsul intern brut (PIB), bugetul apararii este estimat la aproximativ 5 miliarde de euro.
Articolul de fata va prezenta toate echipamentele militare actuale ale Fortelor Armate Romane, programele de modernizare ratate, si mai ales, programele majore de modernizare in curs de implementare sau planificate, la finalul carora Fortele Armate Romane vor fi trannsforme din temelii si vor reprezenta cu adevarat o forta militara in Europa Centrala si de Sud-Est.
Fortele Terestre Romane
Fortele Terestre reprezinta cea mai mare categorie de forte ca numar de militari din componenta Fortelor Armate Romane.
Fortele Terestre Romane numara in prezent intre 39.000 si 43.000 de soldati profesionisti.
Principalele formatiuni de lupta ale Fortelor Terestre Romane sunt Divizia 2 Infanterie "Getica" si Divizia 4 Infanterie "Gemina", avand ca rol principal apararea teritoriului tarii.
Premergator integrarii Romaniei in NATO, dar mai ales dupa aderare, militarii romani din toate cele trei categorii de forte, cu precadere cei din fortele terestre, au fost trimisi de-a lungul anilor in diferite zone de conflict de pe glob.
Romania a fost prezenta cu trupe de mentinere a pacii in multiple teatre de operatii, inclusiv in Bosnia, Afganistan si Irak.
Se estimeaza ca armata romana a dislocat prin rotatie numai putin de 40.000 de militari in teatre de razboi.
Astfel, Romania si-a creat o foarte buna imagine in randul aliatilor, mai ales in randul americanilor, de aliat model, implicat activ in cadrul NATO.
Ca rezultat, si militarii romani sunt foarte bine vazuti de colegii aliati din celelalte state, facandu-si de fiecare data treaba cu profesionalism, chiar daca tehnica militara pe care o folosesc lasa foarte multe de dorit.
Dar lucrurile au inceput sa se schimbe, iar Fortele Terestre isi vor reinnoi in viitorul apropiat mare parte din blindatele de lupta, precum si alte sisteme de armament din dotare.
Tehnica militara a Fortelor Terestre Romane
In prezent Fortele Terestre Romane au in inventar aproximativ 2.000 de vehicule de lupta blindate intre care mai mult de 700 de tancuri si peste 1.000 de transportoare blindate pentru trupe 8x8 si 4x4.
La prima vedere poate parea o forta impresionanta, dar la o privire mai atenta, aceste vehicule blindate de lupta, in majoritate covarsitoare, sunt modele vechi, depasite tehnic si uzate moral.
Tancurile principale de lupta ale Armatei Romane
In total, Armata Romana ar avea in dotare aproximativ 720 de tancuri, dar cifra exacta nu este facuta publica si avand in vedere modelele si vechimea acestor vehicule, este de asteptat ca multe dintre ele sa nu fie apte de lupta.
Chiar daca din punct de vedere cantitativ, parcul romanesc de tancuri pare impresionant, lasa extrem de mult de dorit din punct de vedere calitativ.
Parcul de tancuri al Armatei Romane este dominat de vechile tancuri de provenienta sovietica T-55, in numar de aproape 400, si de 235 de tancuri de fabricatie autohtona TR-85, un tanc de lupta romanesc bazat pe designul T-55, dar de dimensiuni mai mari.
Aceste modele de tancuri, desi in numar mare, nu mai au o mare valoare combativa pe campul de lupta actual.
Model | Cantitate | Detalii / Note |
---|---|---|
M1 Abrams sau Leopard 2 | 270 planificate | Armata Romana planifica sa cumpere un total de 270 de noi tancuri; Acestea vor inlocui vechile modele TR-85 si T-55 |
TR-85M1 | 54 | Cel mai modern tanc romanesc; Va fi retras din serviciu in viitorul apropiat |
TR-85 | 235 | TR-85 (modelul standard); Va fi retras din serviciu in viitorul apropiat |
TR-580 | 43 | Varianta romaneasca modificata a lui T-55; Va fi retras din serviciu in viitorul apropiat |
T-55AM/AM2 | 495 | Va fi retras din serviciu in viitorul apropiat |
TR-85M1 Bizonul, cel mai modern tanc romanesc
In prezent varful de lance al parcului de tancuri din dotarea Fortelor Terestre Romane este TR-85M1 Bizonul, un tanc mediu cu o greutate de 55 de tone, varianta modernizata a lui TR-85 standard.
TR-85M1 Bizonul este cel mai modern si mai capabil tanc din dotarea armatei romane, fiind o versiune modernizata a clasicului TR-85.
Din pacate, Romania a modernizat doar un numar de 54 de tancuri TR-85 standard la versiunea TR-85M1 Bizonul, in ciuda faptului ca avea disponibile pentru modernizare mai mult de 250 de astfel de tancuri.
Modernizarea acestor tancuri a inceput in 1996, iar pe langa companiile romanesti, acest program a implicat si companii straine de renume, in mare parte franceze, precum Aerospatiale Matra sau Sagem.
TR-85M1 a fost echipat cu sisteme electronice performante precum sistemul de conducere a focului Ciclop de conceptie locala ce dispune de sistem de viziune pe timp de noapte, telemetru laser si senzor de stabilizare a tunului.
Printre alte modificari importante este si turela care a fost imbunatatita, iar un nou proiectil perforant, BM-412 Sg de calibrul 100 mm a fost inclus in arsenalul tancului.
Cu toate ca TR-85M1 inca dispune de sisteme moderne, platforma este una depasita, iar tunul sau de 100 mm nu mai reprezinta o amenintare pentru ultimele modele de tancuri aparute.
Tancul TR-85 standard
Tancul TR-85 (standard), este un tanc principal de lupta bazat pe tancul TR-77-580.
TR-85, cunoscut oficial sub denumirea de TR-85-800 (Tanc Romanesc model 1985 cu motor de 800 CP / EN: Romanian Tank model 1985 with 800 hp engine) a fost proiectat intre anii 1978 si 1986.
In timpul anilor 1980, tancurile TR-85 se confruntau cu serioase probleme de fiabilitate atat in privinta motorului, care era unul proiectat in Romania cat si in privinta sistemelor electronice care erau de o calitate indoielnica.
Aceste probleme au fost rezolvate abia in anii 1990, utilizandu-se piese de import.
Un numar de 54 de tancuri TR-85 au fost modernizate incepand cu a doua jumatate a anilor 1990 la standardul TR-85M1.
In prezent se estimeaza ca armata romana ar mai avea in dotare 235 de tancuri TR-85.
Tancul TR-77-580
TR-77-580, cunoscut si sub denumirea simplificata de TR-580 este un tanc romanesc proiectat dupa design-ul tancului sovietic T-55.
Cu toate ca proiectantii romani s-au inspirat dupa modelul T-55 iar TR-580 este similar din punct de vedere vizual cu tancul sovietic, tancul romanesc este destul de diferit.
Cea mai notabila diferenta este ca TR-580 are sasiul alungit, avand cate sase galeti (roti) pe fiecare parte, spre deosebire de T-55 care are cate cinci roti pe fiecare parte.
TR-77-580 (Tanc Romanesc model 1977 cu motor de 580 CP), a fost fabricat intre anii 1979 si 1985.
In prezent nu se stie cu exactitate numarul de tancuri TR-580 ramase in dotarea fortelor terestre, dar se estimeaza ca ar fi vorba de aproximativ 100 de astfel de modele.
Tancurile T-55AM/AM2
Binecunoscutul tanc sovietic T-55 inca se afla in dotarea armatei romane.
Nu este chiar un motiv de mandrie, Romania ramanand singura tara din NATO care inca a pastrat vechiul tanc sovietic in serviciu activ.
Nu se stie cu exactitate cate tancuri T-55 mai are Romania in dotare; in prezent numerele variind de la 130 pana la aproximativ 300 de unitati, conform diferitelor surse.
Tancul T-72, retras din armata romana
Armata romana a avut in dotare si tancul sovietic T-72, Romania achizitionand 30 de tancuri T-72 din URSS in anii 1980.
La acea vreme, erau cele mai puternice si performante tancuri din inventarul Fortelor Terestre, fiind superioare tancurilor romanesti TR-85 atat prin putere de foc cat si din punct de vedere al sistemelor optoelectronice de la bord.
T-72 dispunea de un tun de 125 mm, mult mai puternic decat cele de calibrul 100 mm diponibile pe tancurile romanesti.
Perioada operationala a lui T-72 in cadrul armatei romane nu a fost una lunga, acesta avand soarta si altor arme capabile de origine sovietica precum avioanele de lupta MiG-29 Fulcrum sau submarinul de clasa Kilo Delfinul, arme la care Romania a renuntat prematur din diverse motive.
In anii 80, Romania era in plin proces de dezvoltare a unei industrii de aparare autohtone, mai ales in ceea ce privea constructia de tancuri.
Obtinerea lui T-72 era o sansa care nu putea fi ratata.
Astfel, Romania a inceput lucrul la un nou tanc bazat pe designul lui T-72, dar care trebuia sa fie mai capabil fata de tancul sovietic pe care se inspira.
Tancul TR-125, un proiect ambitios sortit esecului
Pornind de la desigul lui T-72, ICSITEM Bucuresti si ACSIT P-124 au proiectat un tanc similar din punct de vedere vizual cu T-72, dar de dimensiuni mai mari.
Sasiul tancului romanesc era mai lung cu un metru, TR-125 avand cate sapte galeti (roti) pe fiecare parte, in timp ce T-72 avea cate sase roti.
De asemenea, datorita blindajului si a noului motor romanesc de 900 CP, TR-125 era mai greu decat T-72.
Noul tanc romanesc avea o greutate de aproape 50 de tone spre deosebire de varianta T-72M din dotarea armatei romane ce cantarea 41,5 tone.
Din pacate, doar cinci protipuri TR-125 au fost construite, tancul neintrand in productia de serie.
Tancul TR-2000, o ultima incercare de a construi un tanc romanesc
Dorind sa isi pastreze capacitatea de a produce tancuri pe plan local, Romania a demarat la jumatatea anilor 1990 un proiect de dezvoltare a unui tanc modern denumit TR-2000.
Compania germana Krauss Maffei Wegman, producatorul lui Leopard 2, a fost cooptata ca partener pentru a concepe studii de design ale viitorului TR-2000.
Krauss Maffei Wegman a prezentat trei concepte pentru proiectul TR-2000 care cel mai probabil utilizau sasiul lui TR-125 si o turela similara cu cea a tancurilor Leopard 2.
Dar si acest proiect a fost sortit esecului datorita situatiei financiare dificile a Romaniei la finalul decadei 1990-1999.
In prezent, perspectiva unui tanc fabricat in Romania cu ajutorul unui partener extern, cum s-a incercat cu proiectul TR-2000 pare o varianta de domeniul trecutului la care s-a renuntat definitiv.
Care va fi "noul" tanc romanesc? M1 Abrams sau Leopard 2?
In momentul de fata, Armata romana doreste achizitionarea unui nou model de tanc care sa inlocuiasca atat vechile T-55, TR-580 si TR-85 standard, cat si mai modernul TR-85M1.
Armata Romana a estimat necesarul pentru tancuri la cinci batalioane, insumand 270 de unitati.
In cadrul Fortelor Terestre Romane, un batalion de tancuri este format din 54 de unitati.
Tancul Leopard 2, luat in considerare de Armata Romana
In iulie 2019, in prestigioasa publicatie militara Janes, a aparut informatia ca Romania, prin intermediul Agentiei Europene de Aparare, ar dori sa achizitioneze tancuri Leopard 2.
Armata Romana ar fi fost interesata sa cumpere un batalion de tancuri Leopard 2A7+, cel mai probabil tancuri second-hand modernizate ulterior la acest standard.
Informatia a fost confirmata inclusiv de Ministrul Apararii Nationale de la acea vreme, Gabriel Les, care a declarat ca Romania este interesata de achizitia de noi tancuri si ca se poarta discutii in acest sens.
Dar aceasta posibila achizitie de tancuri Leopard 2 nu s-a concretizat pana in prezent, neexistand noi informatii oficiale.
Neoficial, peste doar cateva luni, in presa de specialitate a aparut informatia conform careia tancul american M1 Abrams ar fi noul favorit pentru a intra in inventarul Fortelor Terestre Romane.
Tancul M1 Abrams, favorit pentru a deveni viitorul tanc al Fortelor Terestre Romane
Site-ul militar de specialitate Romania Military (rumaniamilitary.ro) a publicat in premiera in decembrie 2019, din surse proprii, faptul ca Romania poarta discutii pentru achizitia de tancuri M1 Abrams.
Conform Romania Military, s-ar avea in vedere mai mult de un batalion de tancuri Abrams.
In urma informatiilor aparute atat in iulie cat si in decembrie, reiese faptul ca Romania a purtat discutii atat cu europenii cat si cu americanii in vederea achizitiei de tancuri.
Alte date noi legate de o eventuala achizitie de tancuri nu au mai aparut in spatiul public, iar pentru 2021, alte programe de inzestrare sunt prioritare si pregatite de lansare, precum programul SHORAD/VSHORAD.
Momentan, in privinta viitorului tanc romanesc, situatia ramane neclara, dar o posibila achizitie etapizata de tancuri ar putea fi totusi lansata in viitorul apropiat.
Iar tancul american M1 Abrams pare favorit din mai multe motive:
1) Influenta americana
Statele Unite ale Americii este cel mai important aliat al Romaniei, trupele americane fiind prezente in mod constant in Romania si participand des la exercitii de interoperabilitate cu soldatii romani.
De asemenea SUA a investit si investeste in continuare bani in diverse facilitati militare romanesti inclusiv in bazele aeriene si a construit pe teritoriul Romaniei baza de la Deveselu, parte a scutului anti-balistic american in Europa.
Romania s-a orientat in ultimul timp spre armamentul american, achizitionand avioane de lupta F-16, transportoare blindate Piranha 5 produse de Mowag-GDELS, sisteme de aparare aeriana Patriot si lansatoare HIMARS impreuna cu rachete balistice ATACMS, cea mai recenta achizitie fiind racheta anti-nava NSM instalata pe sisteme mobile cu baza la sol.
2) Disponibilitatea tancului Abrams
SUA detine mii de tancuri Abrams, multe dintre ele nefiind active si aflandu-se in conservare. Recent, inclusiv Infanteria Marina a Statelor Unite a decis retragerea tuturor tancurilor M1 Abrams din serviciul sau, ducand la cresterea disponibilitatii tancului american pe piata second-hand.
Tancurile Leopard 2 pe de alta parte, au fost achizitionate in ultimii ani de diversi clienti externi iar Germania nu mai are foarte multe astfel de tancuri in stocurile de rezerva.
Cel mai probabil Romania nu isi va permite sa cumpere toate cele 270 de tancuri deodata sau in loturi foarte mari, ci o va face pe mai multi ani, in mai multe loturi. Cu toate acestea, tancurile Abrams sunt disponibile din plin.
Disponibilitatea pe scara larga a tancurilor Abrams, prezenta militara americana in Romania, precum si logistica de care dispun Fortele Armate Americane, ar face mai usor un eventual transfer de tancuri Abrams sau de componente ale acestora in caz de nevoie majora pentru Romania.
3) Interoperabilitatea cu Armata SUA
Armata Statelor Unite participa constant la exercitii comune cu militarii romani, inclusiv cu tancuri Abrams.
In conditiile in care Statele Unite a anuntat sporirea prezentei soldatilor americani in Romania, o achizitie de tancuri Abrams ar fi o alegere logica pentru armata romana, crescand gradul de interoperabilitate cu armata americana.
In cazul in care va alege Abrams, Romania poate deveni primul aliat NATO al SUA ce va avea in dotare celebrul tanc american.
Vehiculele de lupta ale infanteriei din dotarea Fortelor Terestre Romane
Cu exceptia tancurilor, vehiculele brindate cu cea mai mare putere de foc din armata romana sunt masinile de lupta ale infanteriei.
Pana de curand, de mai bine de trei decenii, principala si singura masina de lupta a infanteriei a fortelor terestre a fost blindatul pe senile MLI-84.
Recent, armata romana a achizitionat si un vehicul blindat greu 8x8, Piranha 5, ce va fi de asemenea utilizat in rolul de vehicul de lupta al infanteriei.
Model | Cantitate | Detalii / Note |
---|---|---|
MLI-84M Jderul | 101 | Varianta romaneasca modificata a lui BMP-1; Echipat cu tun Oerlikon KBA de 25 mm si rachete AT Spike |
MLI-84 (standard) | 23 | Varianta standard nemodernizata a MLI-84 |
Piranha 5 8x8 | 36/227 | Vehicul de lupta al infanteriei 8x8; 227 unitati comandate |
Masinile de lupta ale infanteriei pe senile MLI-84 si MLI-84M Jderul
Principala masina de lupta a infanteriei a Armatei Romane este MLI-84M Jderul, o varianta modernizata a versiunii MLI-84 standard.
MLI-84M dispune de un tun automat Oerlikon KBA si este echipat cu rachete ghidate antitanc 9M14-2T Maljutka-2T sau cu performantele rachete israeline Spike.
Fortele Terestre Romane detin in prezent un numar de 101 masini de lupta ale infanteriei in versiunea modernizata MLI-84M.
Aditional, in inventar se mai afla si 23 de vehicule MLI-84 standard, ce pot fi supuse unei eventuale modernizari pe viitor.
MLI-84 este un vehicul de lupta a infanteriei pe senile produs in Romania si bazat pe sovieticul BMP-1.
Fata de BMP-1, MLI-84 vine cu numeroase modificari printre care si un sasiu alungit.
Vehicului de lupta al infanteriei Piranha 5 8x8
In 2017 Romania a anuntat achizitia a numai putin de 227 de vehicule Piranha 5 de la compania GDELS-Mowag contra unei sume de 895 de milioane de euro.
Acordul prevedea ca primele 30 de vehicule sa fie construite in Elvetia iar restul de 197 sa fie asamblate la Uzina Mecanica Bucuresti.
Piranha 5 este un nou transportor greu pe roti, 8x8, puternic blindat, ideal pentru a fi utilizat in rol de masina de lupta a infanteriei.
Se numara printre cele mai noi si mai moderne astfel de vehicule blindate din lume, aflandu-se in aceeasi categorie cu Boxer 8x8 fabricat de Rheinmetall si cu noul transportor pe roti israelian, Eitan 8x8.
Odata intrat in dotarea armatei romane, Piranha 5 va avea rolul de IFV alaturi de vehiculele senilate MLI-84. Piranha V romanesti sunt echipate cu module suplimentare de blindaj fiind printre cele mai sigure transportoare din lume ca nivel de protectie.
Romania a optat pentru echiparea transportoarelor Piranha V cu turela Elbit UT-30 echipata cu tun de 30 mm.
Turelele UT-30 sunt produse in Romania la Magurele, intr-o noua facilitate inaugurata de Elbit.
Carcasele si sistemele de tractiune ale vehiculelor vor fi produse in Evetia, iar la Uzina Mecanica Bucuresti se vor executa operatiunile de sablare, vopsire, precum si asamblarea finala a tuturor componentelor.
Cu toate ca Fortele Armate Romane dispun de un impresionant arsenal de aproximativ 2000 de rachete Spike ER si LR, aceste moderne arme antitanc nu vor fi integrate momentan pe turela transportoarelor Piranha 5 romanesti.
Primele sase vehicule ar fi urmat sa intre in dotare inca de la finalul anului 2017, dar intregul program a suferit intarzieri majore.
Transportoarele Blindate pentru Trupe ale Armatei Romane
Armata Romana detine un urias parc de transportoare blindate pentru trupe, acestea reprezentand cel mai numeros tip de vehicul blindat din componenta Fortelor Terestre.
Fortele Terestre au in dotare peste 1.000 de transportoare blindate in diferite configuratii precum transportoare pe roti 8x8 si 4x4, cat si transportoare pe senile.
Marea majoritate a transporoarelor bindate romanesti sunt de tip amfibiu si fac parte din seria TAB, vehicule fabricate in Romania in vremea comunismului si bazate pe transportoarele sovietice din seria BTR.
In mod similar tancurilor romanesti, si parcul de transportoare blindate este invechit si uzat moral, necesitand o inlocuire urgenta.
Exceptand transportoarele Piranha 5 comandate recent care in marea majoritate vor avea rol de MLI, cele mai moderne transportoare blindate romanesti sunt 43 de blindate Piranha IIIC.
De mai multi ani se planifica reinnoirea parcului de transportoare, armata romana avand in derulare un astfel de program care pana acum nu s-a concretizat.
Programul denumit "Transportorul blindat pentru trupe (TBT) 8x8" prevedea achizitia sau dezvoltarea a unui nou transportor blindat amfibiu pentru armata romana.
Acest program se concretizase in transportorul AGILIS 8x8, dar se pare ca acesta a fost anulat din cauza neintelegerilor dintre autoritatile romane si compania partenera Rheinmetall.
Model | Cantitate | Detalii / Note |
---|---|---|
AGILIS 8x8 sau derivat din Piranha 4 (Programul TBT 8x8 amfibiu) | 342 unitati planificate | Programul AGILIS 8x8 este cel mai probabil anulat; Romania si GDELS ar putea dezvolta un derivat al Piranha 4 8x8 |
Piranha IIIC | 43 | 31 variante de transportor standard si 12 derivate |
TAB B33 Zimbru | 69 | Varianta romaneasca a lui BTR-80 |
TAB-77 | 161 | Varianta romaneasca modificata a lui BTR-70 |
TAB-71 | 378 | Varianta romaneasca modificata a lui BTR-60 |
ABC-79M (TABC-79) | 401 | Transportor blindat 4x4 proiectat in Romania |
Noul transportor blindat 4x4 | 400 | Cel mai probabil va fi o varianta 4x4 a lui AGILIS sau a transportorului derivat din Piranha 4; Va inlocui transportoarele ABC-79M |
MLVM | 76 | Transportor pentru trupe / masina de lupta a infanteriei pe senile proiectata in Romania; Utilizata de Vanatorii de Munte |
Transportorul blindat pentru trupe 8x8 Piranha IIIC
Cele mai moderne transportoare blidate 8x8 din dotarea armatei romane cu exceptia noilor Piranha 5, sunt blindatele Piranha IIIC fabricate tot de compania elvetiana Mowag, in prezent detinuta de GDELS.
Romania a achizitionat 31 de transportoare Piranha IIIC pentru a fi trimise spre utilizare trupelor romanesti dislocate in teatrele de operatii.
Dar problemele aparute la integrarea turelei a facut ca aceste transportoare sa nu mai fie trimise peste hotare.
Ulterior, Ministerul Apararii a achizitionat inca 12 derivate Piranha IIIC, ducand numarul total la 43 de unitati.
Cele 43 de vehicule Piranha IIIC se afla in prezent in dotarea Batalionului 26 Infanterie Craiova.
Seria de transportoare blindate amfibii TAB
Majoritatea transportoarelor blindate romanesti aflate in prezent in dotarea Fortelor Terestre sunt vechile transportoare amfibii din seria TAB.
Armata Romana mai are in dotare aproximativ 1.000 de transptortoare TAB 8x8 si 4x4 incluzand modelele TAB B33 Zimbru (8x8), TAB-77 (8x8), TAB-71 (8x8) si transportorul 4x4 ABC-79M (TABC-79).
Transportorul 8x8 TAB B33 Zimbru
TAB B33 Zimbru este ultimul vehicul din seria TAB produs in serie, fiind bazat pe transportorul blindat sovietic BTR-80.
B33 Zimbru este un transportor blindat 8x8 amfibiu, armata romana dispunand de un numar de 69 unitati.
Transportorul 8x8 TAB-77
TAB-77 (Transportor Amfibiu Blindat Model 1977) este un transportor blindat amfibiu 8x8 romanesc, bazat pe transportorul sovietic BTR-77.
Armata romana mai are in dotare 155 de vehicule TAB-77.
Transportorul 8x8 TAB-71
TAB-71 este un transportor blindat amfibiu 8x8 romanesc, o versiune modificata a BTR-60, fabricata sub licenta in Romania.
Un total de 401 de transportoare TAB-71 se mai afla in inventarul Fortelor Terestre Romane.
Transportorul 4x4 ABC-79M
ABC-79M, cunoscut si sub denumirea de TABC-79 este versiunea 4x4 a transportorului 8x8 TAB-77.
Este un vehicul amfibiu proiectat pentru a fi utilizat in rol de cercetare.
Armata romana dispune de 401 transportoare 4x4 ABC-79M.
Transportorul pe senile MLVM (Masina de Lupta a Vanatorilor de Munte)
Pe langa transportoarele blindate pe roti, Armata Romaniei are in dotare si un transportor blindat pe senile.
Este vorba de "Masina de Lupta a Vanatorilor de Munte" (MLVM).
Dupa cum ii spune si numele, acest vehicul este utilizat exclusiv de catre Vanatorii de Munte, trupe de elita din cadrul Fortelor Terestre Romane.
Vanatorii de Munte dispun de 76 de transportoare MLVM, inarmate cu o mitraliera grea KPVT de 14,5 mm si cu o mitraliera PKT calibrul 7,62 mm.
MLVM este un vehicul blindat relativ usor, cu o greutate de 9 tone, oferind protectie impotriva armelor de calibru 7,62 mm.
Seria de transportoare blindate pentru trupe 8x8 SAUR
Compania nationala ROMARM a dezvoltat la mijlocul anilor 2000 o noua serie de transportoare blindate pentru trupe de conceptie proprie.
Transportorul blindat 8x8 Saur 1
In anul 2006, ROMARM a dezvoltat transportorul blindat amfibiu 8x8 Saur 1.
Fabricat la Automecanica Moreni, Saur 1 a fost prezentat in premiera la Expomil 2007.
Saur 1 avea o greutate de 13,5 tone si un nivel de protectie STANAG Nivel 1, ce putea fi urcat la STANAG Nivel 2 prin adaugarea unor module de blindaj aditionale.
Saur 1 era propulsat de un motor diesel Cummins de 275 CP putand atinge o viteza maxima de 100 km/h pe sosea si de 10 km/h in apa. Raza operationala era estimata la 700 de km.
Saur 1 a reprezentat primul model din seria Saur, ROMARM si Automecanica Moreni prezentand curand un model mult imbunatatit.
Transportorul blindat 8x8 Saur 2
Saur 2 a venit cu imbunatatiri majore fata de modelul precedent.
Greutatea a crescut la 16 tone, odata cu ea crescand si nivelul de protectie.
Saur 2 dispune de un nivel de protectie STANAG 4569 Nivel 2, 2a sub roti si STANAG 4569 Nivel 1 sub sasiu.
Saur 2 este propulsat de un motor mai puternic de 326 de cai putere putand atinge o viteza maxima de 100 km/ora si avand o raza operationala de 600 km.
De asemenea, fiind un blindat amfibiu, se poate deplasa in apa cu o viteza maxima de 10 km/h.
Saur 2 fusese oferit armatei romane, dar din pacate pentru compania romaneasca Automecani Moreni, Ministerul Apararii Nationale nu a comandat aceste transportoare, alegand in schimb sa cumpere 30 de blindate Piranha IIIC de la compania elvetiana Mowag.
Renasterea lui Saur 2?
La inceputul anului 2020 o stire imbucuratoare pentru industria de aparare romaneasca a aparut in presa.
Egiptenii ar fi interesati de transportorul blindat Saur 2.
O serie de acorduri au fost semnate intre reprezentanti PATROMIL si ROMARM cu Organizatia Araba pentru Industrializare (Arab Organization for Industrialization - AOI).
Acordurile acopera diverse domenii de cooperare industriala militara, dar capul de afis este ca egiptenii ar fi in special interesati de transportorul blindat pentru trupe Saur 2.
O cerinta a egiptenilor ar fi transferul de tehnologie pentru ca acest transportor sa fie fabricat in Egipt, transfer de tehnologie pe care Romania este dispusa sa il ofere.
O eventuala achizitie a Saur 2 de catre Egipt ar fi un mare succes pentru industria romaneasca de aparare.
Egiptul detine una dintre cele mai mari armate ale lumii si este foarte probabil ca o eventuala comanda egipteana sa includa sute de vehicule Saur 2.
Mai mult, si alte tari aliate ale Egiptului si parte a Organizatiei Arabe pentru Industrializare, precum Algeria si Tunisia ar putea si ele achizitiona acest transportor.
Saur 2 ar putea sa intre intr-un final si in dotarea Armatei Romane in contextul amanarii pe termen nedefinit al programului TBT 8x8 flotabil.
Transportorul blindat pentru trupe (TBT) 8x8
Programul "Transportor blindat pentru trupe (TBT) 8x8" este un program major al Armatei Romane, planificat de ani buni, ce prevede achizitia sau dezvoltarea unui nou transportor blindat amfibiu modern pentru Fortele Terestre.
Datand inca din anul 2007 cand a fost declarat program strategic, "Programul TBT 8x8" a fost declarat program prioritar de catre Ministerul Apararii Nationale in anul 2011.
Dupa dezvoltarea lui Saur 2, Automecanica Moreni a inceput sa lucreze proiectul unui nou transportor blindat din seria Saur.
Saur 3, proiectul Automecanica Moreni, urma sa fie un transportor blindat 8x8 flotabil cu o greutate estimata la 21 de tone, oferind un nivel de protectie Nivel 3 STANAG.
Din lipsa de fonduri, Saur 3 nu s-a materializat intr-un prototip.
In 2014, in cadrul Programului TBT 8x8, "Agentia de cercetare pentru tehnica si tehnologii militare" (ACTTM) impreuna cu Automecanica Moreni au dezvoltat un prototip de carcasa in vederea testarii in poligon al gradului de protectie oferit de aceasta.
Testata la explozia a 10 kg de TNT, prototipul de carcasa a obtinut un nivel de protectie de STANAG 4569 Nivel 4A sub roti si Nivel 4B sub sasiu.
In cadrul programului strategic TBT 8x8, Ministerul Apararii Natioale a fost ofertat si de companiile straine Iveco si Patria.
Italienii de la Iveco au oferit transportorul Iveco SuperAV in timp ce finlandezii de la Patria au ofertat transportorul Patria AMV.
Atat Iveco cat si Patria promiteau productia locala a transportoarelor in Romania.
Dar niciuna dintre aceste doua oferte nu a fost selectata, iar in 2016 a venit un anunt surpriza legat de viitorul programului TBT 8x8.
Statul roman a cooptat compania germana Rheinmetall, producatorul lui Boxer 8x8, ca partener in dezvoltarea proiectului TBT 8x8.
Transportorul blindat pentru trupe AGILIS 8x8
La data de 14.06.2017, SC Uzina Automecanica Moreni si Rheinmetall Land Systeme GmBH au semnat constituirea companiei mixte Romanian Military Vehicle Systems S.A. (RMVS).
Aceasta companie avea sa fie detinuta in proportie egala de statul roman prin Ministerul de Finante si de compania germana Rheinmetall.
Romanian Military Vehicle Systems S.A. (RMVS), avea sa fabrice la Moreni viitorul transportor flotabil al armatei romane denumit AGILIS.
AGILIS 8x8 urma sa utilizeze solutiile de blindaj dezvoltate de Automecanica Moreni si ACTTM, si un driveline pus la dispozitie de Rheinmetall.
Finantarea cercetarii, dezvoltarii si omologarii viitorului transportor era estimata la 230 milioane de euro si urma sa fie asigurata de Romania.
Drepturile intelectuale asupra noului TBT 8x8 AGILIS urmau sa fie detinute in totalitate de statul roman.
Se planuia initial ca AGILIS sa fie construit in numar de 600 de unitati incluzand si derivatele.
Dar acest proiect a trecut in umbra odata cu achizitia pe neasteptate a 227 de transportoare blindate 8x8 neflotabile Piranha 5.
Dupa achizitia Piranha 5, necesarul pentru transportoare flotabile a fost revizuit in jos, la 342 de unitati.
Ce a urmat este oarecum neclar si fara logica, dar cert este ca in prezent programul AGILIS 8x8 este practic anulat, cu toate ca nu a existat vreo declaratie oficiala ferma in acest sens.
Transportorul blindat pentru trupe 8x8 derivat din Piranha 4
In prezent, peste programul TBT 8x8 s-a asternut din nou linistea, dar este clar ca decizia de achizitie a vehiculelor Piranha 5 a avut ca efect anularea proiectului AGILIS 8x8.
Neoficial, compania americana General Dynamics European Land Systems (GDELS) ar fi devenit favorita si pentru programul de transportoare 8x8 flotabile.
Conform site-ului RomaniaMilitary, GDELS ar fi propus fabricarea la Moreni a unui derivat al transportorului Piranha 4.
GDELS ar fi oferit aceeleasi conditii ca si Rheinmetall, cea mai importanta fiind ca drepturile intelectuale asupra viitorului transportor sa apartina in intregime Romaniei.
Ramane de vazut in viitorul apropiat care va fi deznodamantul programului TBT 8x8 si care va fi viitorul transportor 8x8 amfibiu de care Armata Romana are atata nevoie.
Un posibil transportor blindat 4x4 derivat din TBT 8x8
Pe langa atat de necesarul transportor blindat pentru trupe 8x8 amfibiu, armata romana are nevoie si de un derivat 4x4 care sa inlocuiasca vehicle TAB-uri 4x4 ABC-79M.
Mai mult ca sigur, transportorul 4x4 va fi un derivat al viitorului transportor TBT 8x8.
Vehiculele de tip MRAP si vehiculele blindate multifunctionale 4x4 ale Armatei Romane
Armata romana are in dotare si vehicule de tip MRAP Cougar 6x6 si MaxxPro Dash oferite de Statele Unite spre utilizare in teatrele de operatii.
Din cauza lipsei unui transportor adecvat pentru trupele dislocate in teatrele de razboi din Afganistan si Irak, Statele Unite au oferit Romaniei, precum si altor aliati, vehicule MRAP pentru protectia trupelor aflate in patrulare.
Dupa cum le spune si numele, vehiculele MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected / RO: (Vehicul) Rezistent la mine si protejat impotriva ambuscadelor) sunt ideale in medii de lupta precum cel din Afganistan unde talibanii utilizeaza dispozitive explozive improvizate plantate pe drumuri pentru atacarea convoaielor de vehiclule.
Vehiculele de tip MRAP au podeaua in forma de "V" pentru ca in cazul exploziei unui dispozitiv sub vehicul, forta exploziei sa fie dispersata in partile laterale.
In prezent, Romania dispune de cinci modele Cougar 6x6 si 60 de modele MaxxPro Dash.
In privinta vehiculelor multirol blindate 4x4, Romania are in dotare 322 de vehicule Humvee (HMMWV) si 100 URO VAMTAC, un vehicul de origine spaniola similar Humvee-ului american.
De asemenea, in numar mult mai redus, armata mai dispune si de 16 vehicule Panhard PVP si de trei vehicule blindate Wolf.
O parte dintre aceste vehicule blindate 4x4 sunt utilizate de Politia Militara.
Versiunile blindate Humvee M1113 si M1165 sunt utilizate si de trupele romane dislocate in Afganistan in cadrul misiunii ISAF.
Camioanele din dotarea Fortelor Terestre
Armata Romana dispune si de un numar impresionant de camioane, in mare parte vechi camioane militare romanesti DAC si ROMAN.
Camioanele militare sunt o necesitate a oricarei armate, fiind utilizate pentru transportul trupelor si a diferitelor echipamente militare.
Poate nu chiar atat de vizibile sau impresionante precum blindatele de lupta, camioanele sunt parte importanta a logisticii si a bunei functionari a unei armate, fie ca trebuie sa transporte trupe sau sa tracteze obuziere si alte sisteme de armament.
Camioanele DAC si Roman
Militarii romani inca se bazeaza in mare parte pe vechile camioane militare romanesti DAC si ROMAN.
Camioanele DAC sunt disponibile in diferite versiuni 8x8, 6x6 si 4x4.
Sasiurile DAC sunt de asemenea utilizate pentru sistemele de artilerie reactiva LAROM si APR-40/APRA-40, unele avand cabina blidata.
In prezent, armata romana dispune de aproximativ 470 de camioane de fabricatie romaneasca dintre care 352 sunt camioane DAC, iar restul de 124 sunt camioane ROMAN.
Marea lor majoritate sunt camioane vechi, necesitand a fi inlocuite de urgenta.
Noile camioane Iveco ale Armatei Romane
Programul de innoire al parcului de camioane al armatei romane este de asemenea un program major aflat in prezent in derulare.
Armata romana si-a estimat necesarul de camioane la impresionantul numar de 2.900 de unitati.
Avand in prezent aproximativ 200 de camioane Iveco cumparate in diferite transe, Romania a decis sa mearga mai departe tot pe camioanele produse de compania italiana.
In 2020, Ministerul Apararii a semnat un prim contract cu Iveco pentru 942 de camioane militare, parte a unui acord mai amplu ce prevede cosntructia pe viitor a 2902 camioane militare in diverse configuratii.
In valoare de peste 216 milioane de euro, acest prim contract prevede ca incepand cu numarul 301, contructia camioanelor sa se realizeze in Romania.
In august 2020, Iveco Defence Vehicles a demarat costructia unei noi fabrici in Romania, unde vor fi produse o parte dintre componentele camioanelor ce vor fi asamblate local.
Mai precis, se vor realiza cabinele blindate si neblindate si se vor monta linii de productie pentru asamblarea finala.
Noua fabrica Iveco situata in localitatea Petresti, va avea o suprafata de 9.000 mp si o capacitate de productie de aproximativ 440 de camioane pe an.
Obuziere tractate si Obuziere autopropulsate
Trecand la artilerie, si aici Armata Romana are multe de imbunatatit, stand mult mai bine in privinta artileriei reactive fata de cea clasica.
In privinta artileriei clasice, trupele terestre dispun doar de obuziere tractate, neavand in dotare niciun obuzier autopropulsat.
Dar Romania a dezvoltat in trecut un obuzier autopropulsat pe roti si planuieste sa achizitioneze un astfel de sistem pe senile.
Proiectul obuzierului autopropulsat ATROM
In anii 1990, cand cooperarea in domeniul militar cu firmele israeline a luat avant, a existat si un proiect de obuzier autopropulsat pe roti destinat armatei romane.
ATROM, care era echipat cu un tun ATMOS de 155 mm si 52 de calibre, urma sa fie varianta romaneasca a obuzierului autopropulsat israelian ATMOS 2000.
Obuzierul israelian ATMOS era instalat pe sasiul unui camion cu cabina blindata ROMAN 26.360 DFAEG 6x6.
Din pacate, ca atatea alte proiecte romanesti, si ATROM a fost sortit esecului.
Trei prototipuri au fost construite, dar obuzierul autopropulsat romanesc nu a intrat niciodata in productia de serie.
Posibil viitor obuzier autopropulsat pentru Armata Romana
Acum cativa ani Ministerul Apararii a publicat un document RFI in care se interesata de un obuzier autopropulsat pe senile in vederea unei achizitii.
Acest proiect nu a mai fost adus in discutie de catre MApN, dar nu este exclus ca proiectul sa revina in viitorul apropiat pe ordinea de zi.
In cazul in care acest program va fi lansat in viitor, armata romana ar avea la dispozitie cateva optiuni din care sa aleaga, inclusiv sisteme noi sau second-hand.
Printre posibilele variante de luat in calcul se regasesc obuzierul american M109 care este disponibil in diferite variante de modernizare, sistemul german PzH 2000 ales de curand de Ungaria care a comandat 24 de unitati, sau K9 Thunder, un foarte performant obuzier autopropulsat dezvoltat de sud-coreeni.
Exista si o a patra optiune, AHS Krab, un obuzier de productie poloneza ce utilizeaza sasiul lui K9 Thunder si turela sistemului britanic AS-90M Braveheart.
Mortierele Armatei Romane
Artileria clasica din inventarul armatei e completata de trei tipuri de mortiere: cel de 120 mm Model 1982, mortierul de 82 mm Model 1977 si mortierul de 60 mm model 1988.
Programul AGILIS prevedea si dezvoltarea unei variante echipate cu mortier de calibrul 120 mm.
AGILIS fiind cel mai probabil anulat, este de asteptat ca pe viitor, cand va fi ales intr-un final un nou transportor 8x8 amfibiu, acesta sa fie disponibil si intr-o versiune echipata cu un mortier de 120 mm.
Artileria reactiva din dotarea Fortelor Terestre
Trecand la artileria reactiva, Armata Romana sta mult mai bine la acest capitol fata de artileria clasica si viitorul pare si mai promitator.
In prezent, armata romana are in dotare 54 de sisteme LAROM plus 135 de sisteme APRA-40/APR 40 si a comandat de curand performatele lansatoare multiple de rachete HIMARS.
Lansatorul multiplu de rachete LAROM
LAROM este un lansator multiplu de rachete romanesc, instalat pe un camion DAC-25.360 6x6, ce poate utiliza atat rachetele LAR Mk.4 de 160 mm, cat si rachete de calibrul 122 mm.
LAROM a fost pentru multi ani cel mai performant lansator de rachete al armatei romane, acest rol urmand sa fie preluat de sistemele HIMARS, care vor intra de curand in dotarea Fortelor Terestre Romane.
Din pacate, LAROM nu este utilizat la intregul sau potential. Lansatorul LAR-160 istalat pe camionul DAC poate utiliza si rachetele israeliene EXTRA (EXTended Range Artillery).
Rachetele EXTRA au o raza de lovire de 150 km, mult mai mare decat a actualelor rachete disponibile in prezent pe LAROM.
Rachetele actuale LAR-160 au o raza maxima de 45 de km, in timp ce rachetele de 122 de mm pot lovi la o distanta maxima de 20 km.
De asemenea, ACTTM si ROMARM au in dezvoltare rachete de 122 mm cu focos termobaric.
In total, 54 de lansatoare multiple de rachete LAROM se afla in serviciul activ al armatei romane.
Lansatoarele multiple de rachete APRA-40 si APR 40
Fortele Terestre Romane mai detin si 135 de lansatoare multiple de rachete APRA-40 si APR 40.
Acestea sunt precursoarele sistemelelor modernizate LAROM.
Sistemele de artilerie reactiva APRA utilizeaza rachetele de calibru 122 mm.
Lansatorul multiplu de rachete HIMARS
In anul 2017, Departamentul de Stat al Statelor Unite a autorizat vanzarea catre Romania a 54 de sisteme HIMARS incluzand si 54 de rachete tactice balistice ATACMS.
La data de 26 februarie 2018, Romania a semnat contractul de achizitie a sistemelor HIMARS.
In valoare de 1,5 miliarde de dolari, acest contract prevede achizitionarea a 54 de lansatoare HIMARS, 81 de rachete tip M31A1 Unitary, 81 de rachete tip M30A1 Alternative warhead si 54 de rachete tactice balistice ATACMS.
M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) este un lansator multiplu de rachete usor, montat pe un sasiu de camion 6x6 tip FMTV.
Un lansator HIMARS poate fi armat cu sase rachete sau cu o racheta tactica balistica ATACMS.
Odata cu sosirea sistemelor HIMARS in tara, armata romana va avea una dintre cele mai capabile sisteme de artilerie reactiva din lume.
Racheta tactica balistica MGM-140 ATACMS
Achizitionand rachetele ATACMS, Romania reintra in clubul statelor posesoare de rachete tactice balistice.
MGM-140 ATACMS este o racheta tactica balistica cu o raza de lovire de pana la 300 km.
ATACMS reprezinta o capabilitate extrem de importanta pentru fortele terestre, fiind o arma cu un puternic factor de descurajare pentru un potential inamic.
Romania a detinut in trecut celebrele rachete tactice balistice SCUD de provenienta sovietica.
Armata romana a avut in dotare 18 lansatoare Scud-B retrase serviciu la jumatatea anilor 1990.
Sistemele de rachete antitanc din dotarea Armatei Romane
Armata romana dispune de mai multe tipuri de rachete antitanc, dintre care cele mai moderne sunt rachetele Spike de productie israeliana.
Militarii romani au in dotare rachete Spike ER (Extended Range) si Spike LR (Long Range). Numai putin de 2000 de astfel de rachete antitanc se regasesc in arsenalul Fortelor Armate Romane.
Spike ER si LR sunt instalate pe elicopterede de atac IAR 330 SOCAT si pe masinile de lupta ale infanteriei, MLI-84M Jderul.
Din pacate, cel putin in prima faza, aceste performate rachete antitanc nu vor fi integrate pe turela celei mai noi masini de lupta a infanteriei, Piranha 5 8x8.
Pe langa lansatoarele Spike integrate pe elicopterele de atac si pe masinile de lupta a infanteriei, Fortele Armate au in dotare si lansatoare Spike portabile pentru trupele combatante.
Armata dispune si de alte sisteme antitanc precum AG-7, lansatorul fara recul AG-9 de 73 mm, rachete antitanc 9K111 Fagot, precum si 24 lansatoare antitanc M72A5 LAW utilizate de fortele speciale.
AG-7 (Aruncatorul de Grenade 7) este versiunea romaneasca a lui RPG-7, disponibil pe scara larga in armata romana.
Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare (ACTTM) a dezvoltat trei tipuri de munitie cu cap de lupta termobaric pentru proiectilele utilizate de lansatorul AG-7.
Vehicule lansatoare de rachete antitanc
Armata romana are in dotare si doua tipuri de vehicule lansatoare de rachete antitanc.
Este vorba despre 90 de vehicule 9P122 Malyutka si de 48 de vehicule 9P148 Konkurs.
Ambele versiuni sunt practic vehicule BRDM-2 echipate cu rachete antitanc.
Tunuri antitanc
Echipamentele antitanc ale armatei romane sunt completate de tunul antitanc M1977 de 100 mm.
Tunul A407/M1977 de calibrul 100 mm este principalul tun antitanc al Fortelor Terestre Romane.
Tunul utilizat de tancurile TR-85 este o versiune a acestui tun antitanc.
De asemenea, o varianta a tunului M1977 de 100 mm este instalat si pe monitoarele flotei fluviale ale Fortelor Navale.
Monitoarele din clasa Mihail Kogălniceanu si din clasa Smardan sunt echipate cu cate un tun A430 de 100 mm.
Sistemele de rachete sol-aer din dotarea Fortelor Armate Romane
O componenta majora a oricarei forte armate o reprezinta sistemele de aparare aeriana.
Aceste sisteme de rachete sol-aer reprezinta principalul factor descurajator pentru un posibil atac venit pe calea aerului.
In prezent, Romania se afla intr-o faza de tranzitie in privinta sistemelor de rachete sol-aer.
Bazandu-se pana in prezent pe vechi sisteme de origine sovietica, Fortele Armate Romane se pregatesc sa isi reinnoiasca complet toate sistemele de aparare aeriana.
Romania isi va crea o aparare anti-aeriana stratificata foarte moderna ce va cuprinde toate toate tipurile de sisteme de aparare aeriana, pornind de la tunurile antiaeriene GDF-003 Oerlikon pana la sistemele sol-aer cu bataie lunga MIM-104 Patriot.
MIM-104 Patriot, principala componenta a viitorul sistem de aparare aeriana stratificat al Romaniei
In aprilie 2017, Seful Statului Major de la acea vreme, generalul Nicolae Ciuca, actual Ministru al Apararii, anunta cel mai scump program de inzestrare in istoria Romaniei.
Romania intentiona sa cumpere sistemul american de aparare aeriana MIM-104 Patriot contra unei sume estimate la aproximativ 4 miliarde de dolari.
La data de 11 iulie 2017 Departamentul de Stat al SUA aproba vanzarea de sisteme de rachete sol-aer MIM-104 Patriot catre Romania.
Cu un cost estimat la 3,9 miliarde de dolari, Romania cumpara sapte baterii Patriot in Configuratia 3+ ce includeau:
- 7 radare AN/MPQ-65
- 7 statii de control al angajamentului tintelor AN/MSQ-132
- 13 grupuri de antene
- 28 de lansatoare M903
- 56 interceptori PAC-2 GEM-T
- 168 interceptori PAC-3 MSE
- 7 generatoare de electricitate EPP III
Sistemele Patriot achizitionate de Romania sunt in configuratia 3+, cea mai recenta configuratie hardware si software disponibila la momentul achizitiei si care se afla si in serviciul Statelor Unite.
MIM-104 Patriot este un sistem de aparare aeriana si anti-balistica cu raza lunga, capabil sa intercepteze aeronave, drone, rachete balistice si rachete de croaziera.
In luna noiembrie 2017, compania Raytheon a semnat un memorandum de intelegere cu S.C. Aerostar Bacau S.A prin care compania romaneasca urmeaza sa produca componente si subansamble, sa se ocupe cu productia, repararea si retehnologizarea ansamblurilor electrice si de comanda, precum si sa realizeze servicii de mentenanta incluzand furnizarea de piese de schimb, asistenta tehnica, modernizari ale sistemelor si intretinere periodica.
Din cele sapte baterii comandate, patru vor intra in dotarea Fortelor Aeriene Romane, iar restul de trei vor fi operate de Fortele Terestre Romane.
Romania a achizitionat in total 224 de interceptori, incluzand 56 de rachete PAC-2 GEM-T destinate in principal interceptarii aeronavelor si 168 de rachete PAC-3 MSE, ultimele fiind destinate in principal interceptarii rachetelor balistice.
Patriot nu este singurul sistem de rachete sol-aer de provenienta americana pe care il detine Romania.
Fortele Aeriene Romane au in dotare si opt baterii de sisteme de rachete sol-aer cu raza medie MIM-23 Hawk.
Acest sistem este predecesorul mai noului Patriot, armata americana inlocuind complet sistemele MIM-23 Hawk cu sistemele MIM-104 Patriot.
Sistemul de rachete sol-aer Hawk al Fortelor Aeriene Romane
Romania a achizitionat sitemele anti-aeriene Hawk din Olanda, acestea intrand in serviciu activ in anul 2003.
Cele opt baterii MIM-23 Hawk din dotarea Fortelor Armate Romane sunt modernizate la standardul Hawk PIP-III R si includ 72 de lansatoare si 224 de rachete.
Hawk PIP-III R nu este ultima versiune de modernizare disponibila pentru acest sistem, ultima versiune fiind Hawk XXI.
Ministerul Apararii Nationale avea in plan modernizarea bateriilor Hawk la versiunea XXI dar aceasta nu a avut loc pana in prezent.
Vestea buna este ca sistemele MIM-104 Patriot si sistemele MIM-23 Hawk pot fi cu usurinta integrate pentru a opera in mod complementar.
Intre 1 si 12 noiembrie 2016, in poligonul de la Capu Midia a avut loc exercitiul bilateral romano-american Patriot Shock V.
In cadrul acestui exercitiu la care romanii au participat cu o baterie Hawk PIP III R iar americanii cu o baterie Patriot, s-a realizat integrarea celor doua sisteme in vederea angajarii tintelor aeriene si demonstrarea interoperabilitatii lor.
In mod cert Romania va integra sistemul Patriot cu sistemul Hawk care cel mai probabil va fi modernizat la standardul XXI pentru eficacitate maxima.
Romania va lansa foarte curand un alt program extrem de important, cel pentru achizitia mai multor sisteme SHORAD/VSHORAD care alaturi de Patriot si Hawk sa formeze o aparare anti-aeriana si anti-balistica stratificata.
Programul SHORAD/VSHORAD
Achizitionand sapte baterii Patriot si integrandu-le cu cele opt baterii Hawk aflate deja in dotare, Romania va dispune de un sistem integrat de aparare anti-aeriana si anti-balistica cu raza medie si lunga.
Dar pentru a realiza un sistem complet de aparare aeriana stratificata Fortele Armate Romane mai au nevoie si de sisteme moderne de rachete sol-aer cu raza scurta si foarte scurta.
Romania pregateste lansarea unui program integrat de sisteme sol-aer cu raza scurta (Short Range Air Defense - SHORAD) si sisteme cu raza foarte scurta (Very Short Range Air Defense - VSHORAD).
Programul SHORAD/VSHORAD estimat initial la 2,1 miliarde de euro a fost aprobat de Parlamentul Romaniei in 2017.
Programul prevedea achizitia a 21 de sisteme SHORAD/VSHORAD in valoare totala de 2,1 miliarde de euro din care costul sistemelor SHORAD era estimat la 1,37 miliarde de euro.
Mai multe companii s-au aratat interesate de acest program, facand oferte Romaniei si semnand memorandumuri cu diferite companii romanesti din aparare pentru productia locala a diferite elemente ale sistemelor.
Astfel, companiile care au facut oferte in cadrul acestui program au fost consortiul european MBDA, compania americana Raytheon, compania germana Diehl Defence si compania israeliana Rafael.
Oferta MBDA: sistemul de rachete VL Mica si sistemele portabile Mistral
Consortiul european MBDA a oferit in cadrul programului SHORAD/VSHORAD sistemul de rachete VL MICA si sistemele portabile Mistral.
Rachetele cu raza scurta VL Mica sunt disponibile si in cadrul unui sistem de aparare aeriana mobil cu baza la sol.
Rachetele VL Mica cu lansare verticala au o raza de actiune de pana la 20 km, putand atinge o altitudine de 9 km si o viteza de Mach 3.
Rachetele Mistral pot fi lansate din sisteme portabile de tip MANPADS, avand o raza efectiva de pana la 6 km.
MBDA a semnat un memorandum cu ROMARM pentru fabricarea de componente ale rachetelor Mistral si Mica la Electromecanica Ploiesti, care ar urma sa se ocupe si de mentenanta rachetelor in cazul in care Romania va alege oferta MBDA.
Oferta Rayheon: sistemul NASAMS cu rachete AMRAAM si sistemele portabile Stinger
Compania americana Raytheon a oferit Romaniei sistemul sol-aer NASAMS ce utilizeaza rachete AMRAAM, rachete pe care Romania deja le utilizeaza pe avioanele de lupta multirol F-16.
Pe langa NASAMS, Raytheon a oferit si sistemul portabil de tip MANPADS FIM-92 Stinger.
Oferta Diehl Defence: sistemul bazat pe rachetele IRIS-T SL si IRIS-T
Compania germana Diehl Defence a oferit sistemul bazat pe rachetele IRIS-T SLS si IRIS-T SLM.
La fel ca MBDA, Diehl Defence a promis Romaniei un transfer de tehnologie considerabil si producerea rachetelor la Electromecanica Ploiesti.
Oferta Rafael: sistemul SPYDER cu rachete Derby, Python 5 si sistemul Iron Dome cu interceptoarele Tamir
Si israelienii de la Rafael sunt foarte interesati de programul SHORAD/VSHORAD al Romaniei.
Rafael ofera systemul anti-aerian SPYDER, echipat cu rachetele Derby si Python 5, plus sistemul Iron Dome ce utilizeaza interceptoarele Tamir.
Rafael a semnat de asemenea un parteneriat cu Romaero pentru producerea in Romania a diferite elemente din rachetele oferite.
Programul SHORAD/VSHORAD este in acest moment unul prioritar care va fi lansat oficial foarte curand.
In urma reanalizarii proiectului, MApN a decis ca este necesar un numar mai mare de sisteme SHORAD/VSHORAD.
Astfel, mai nou, programul prevede achizitia a unui total de 27 de sisteme fata de cele 21 planificate initial in 2017.
Si valoarea estimata a intregului program a crescut de la 2,1 miliarde de euro plus TVA, la 2,7 miliarde de euro fara TVA.
Achizitia de sisteme portabile pare sa fi fost separata de programul SHORAD/VSHORAD.
Sisteme portabile de rachete aer-sol tip MANPADS
Astfel, Ministerul Apararii doreste sa cumpere 138 de sisteme portabile tip MANPADS pentru Fortele Aeriene si Fortele Navale.
Contractul pentru aceste sisteme portabile cu raza foarte scurta este estimat la 307 milioane de euro plus TVA.
Actualele sisteme tip MANPADS din dotarea militarilor romani sunt lansatoarele portabile CA-94 in numar de 282, incluzand si varianta modernizata CA-94M.
CA-94 este varianta romaneasca produsa sub licenta a lansatorului portabil sovietic 9K32 Strela-2 (denumire NATO: SA-7 Grail).
Pe langa cele 282 de lansatoare CA-94, Romania detine si sase lansatoare originale 9K32 Strela-2.
Cu exceptia sistemelor Hawk si a Patriot ale carui prime elemente au inceput sa soseasca in tara, in prezent apararea aeriana a Romaniei este asigurata de vechile sisteme de rachete sol-aer sovietice S-75 Volhov, 2K12 Kub, 9K33 Osa si de CA-95, varianta romaneasca a Strela-1.
S-75 Volhov
Fortele Aerine Romane au in dotare sistemul anti-aerian cu raza lunga, de mare altitudine S-75M3 Volhov.
Denumirea sovietica a acestui sistem este S-75 Dvina, iar denumirea data de NATO este SA-2 Guideline.
Fortele Aeriene Romane mai opereaza in prezent sase baterii dintr-un total de 18-20 livrate de URSS intre anii 1963 si 1964.
Sistemele S-75 romanesti au fost modernizate de trei ori pana in prezent.
S-75 Dvina este un sistem de rachete sol-aer strategic dezvoltat de Uniunea Sovietica intre anii 1953 si 1957.
Produs incepand cu 1957, rachetele sistemului S-75 au o raza operationala de 45 de km si pot zbura cu o viteza de Mach 3,5 pana la o altitudine de 25 de km.
2K12 Kub
Fortele Armate Romane opereaza si sistemul de rachete sol-aer cu raza medie 2K12 Kub.
Cunoscut in terminologia NATO sub numele de SA-6 Gainful, acest sistem mobil ce acopera o raza scurta spre medie, a fost proiectat sa protejeze fortele de la sol de atacurile aeriene. 2K12 Kub a intrat in productie in anul 1967.
Romania are in dotare 40 de vehicule 2K12 Kub ce constituie opt baterii.
9K33 OSA
Un alt sistem aflat in serviciul Fortelor Armate Romane, de data aceasta cu raza scurta si de altitudine mica este 9K33 Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko).
Romania opereaza un sistem imbunatatit, modelul 9K33M3, denumit si OSA AKM, avand in total 28 de vehicule insumand patru baterii.
CA-95
CA-95 este un sistem mobil de aparare aeriana de productie romaneasca, fiind versiunea autohtona a sistemului sovietic Strela-1 (denumire NATO: SA-9 Gaskin).
Sistemele de rachete sol-aer 9K31 Strela-1 din dotarea Romaniei au fost fabricate sub licenta in tara, si instalate pe transportoarele 4x4 TABC-79, spre deosebire de varianta originala sovietica care utiliza vehiculele BRDM-2.
CA-95 este un sistem extrem de mobil, TABC-79 fiind un transportor amfibiu.
Fortele Armate Romane au in dotare 48 de sisteme anti-aeriene CA-95.
Artileria anti-aeriana
Sistemele de artilerie anti-aeriana sunt foarte eficace impotriva tintelor aeriene ce zboara la altitudini joase cum ar fi elicopterele sau avioanele de atac la sol si CAS.
Per total, Fortele Armate Romane stau bine in ceea ce priveste artileria aeriana avand si sisteme moderne pe langa unele mai vechi.
Fortele Armate Romane dispun de sisteme de artilerie aeriana tractate cat si autopropulsate.
Sistemul de artierie antiaeriana autopropulsat Flakpanzer Gepard
Flakpanzer Gepard este un sistem antiaerian autopropulsat echipat cu doua tunuri automate Oerlikon KDA de calibrul 35 mm.
Intrat in serviciul operational al Germaniei de Vest in anii 1970, sistemul Gepard foloseste sasiul tancului Leopard 1.
Armata Romana are in dotare in prezent 35 de sisteme de artilerie autopropulsata tip Gepard.
In total, 42 de sisteme au fost donate Romaniei de catre Germania din stocurile Bundeswehr, 36 intrand in serviciu activ, iar sapte pastrate pentru piese de schimb.
Tunurile anti-aeriene
Pe langa sistemele de artilerie antiaeriana autopropulsate Flakpanzer Gepard, Fortele Armate Romane au in dotare si tunuri anti-aerine clasice tractate.
Cel mai modern astfel de sistem este Oerlikon GDF-003, sistem ce dispune de doua tunuri automate de calibrul 35 mm.
Romania a achizitionat din Elvetia 72 de astfel de sisteme.
Incepand cu 2017, Armata Romama este parte a Brigazii Multinationale din Polonia, unde 100 de militari de la Brigada 2 Infanterie "Rovine" din Craiova, sunt dislocati cu o baterie de artilerie antiaeriana Oerlikon formata din sase sisteme.
De asemenea, si militari polonezi dotati cu transportoare KTO Rosomak fac parte din Brigada Multinationala infiintata in Craiova.
Pe langa performantele tunuri antiaeriene Oerlikon, Fortele Armate Romane dispun si de alte sisteme similare mai vechi precum tunurile anti-aeriene M 1980/88, si sistemele ZU-2 sau S-60.
Militarii romani se mai bazeaza pe 300 de sisteme M 1980/88 ce dispun de doua tunuri de 30 mm si pe 250 de tunuri antiaeriene S-60 de calibrul 57 mm.
In privinta tunurilor anti-aeriene tip ZU-2, nu se stie cu exactitate cate se mai afla in inventarul militarilor romani.
Baza Aegis Ashore de la Deveselu
Apararea aeriana a Romaniei cat si a intregii Europe este completata de baza Aegis Ashore de la Deveselu, parte a scutului american anti-balistic din Europa, ce mai are in componenta o baza Aegis Ashore in Polonia si un puternic radar instalat in Turcia.
Sistemul anti-balistic instalat la Deveselu nu apartine Fortelor Armate Romane, Romania fiind doar tara gazda.
Acesta este proprietatea Statelor Unite ale Americii fiind deservit de militari americani, dar trecut sub comanda NATO.
Intregul sistem consta din doua baze Aegis Ashore, cea din Romania, si o a doua similara instalata in Polonia la Redzikowo.
Sistemul instalat in Romania este practic versiunea terestra a sistemului Aegis instalat pe distrugatoarele din clasa Arleigh Burke si pe crucisatoarele din clasa Ticonderoga ale Marinei Americane.
Utilizand interceptori cu raza foarte lunga de tip SM3, acest scut anti-racheta protejeaza aliatii europeni de eventuale atacuri cu rachete balistice cu raza medie spre lunga.
Interceptorii RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3) au patru trepte si au o raza operationala cuprinsa intre 900 km (Block IA/B) si 2.500 km (Block IIA).
Interceptorii SM-3 sunt destinati interceptarii in afara atmosferei a rachetelor balistice cu raza intermediara (IRBM), care in traiectoria lor parasesc atmosfera, pentru a reintra apoi cu viteze foarte mari in parcursul lor spre tinta desemnata.
RIM-161 SM-3 a fost dezvoltat in principal ca racheta anti-balistica dar are si capacitati anti-satelit, fiind testat cu succes impotriva unui satelit aflat in zona inferioara a orbitei terestre joase.
Motivat ca fiind un sistem defensiv destinat in principal interceptatii eventualelor rachete balistice lansate de Iran, instalarea scutului american anti-balistic in Europa de Est a fost amplu criticata de Rusia de-a lungul anilor.
Rusia acuza faptul ca acest scut reprezinta o amenintare la adresa sa prin faptul ca sistemul de lansare verticala VLS MK41 ce gazduieste interceptorii SM-3, poate gazdui inclusiv rachete de croaziera Tomahawk.
Statele Unite ale Americii, NATO si Romania au negat ferm de fiecare data acuzatiile Rusiei, argumentand faptul ca acest scut antibalistic este pur defensiv.
Baza Aegis Ashore de la Deveselu echipata cu interceptorii anti-balistici SM-3 apara atat Romania cat si restul aliatilor europeni.
Aegis Ashore, reprezinta nivelul superior al unei aparari anti-aeriene stratificate la nivel european, ce se surapune peste sistemele de aparare aeriana nationale.
Atat Romania aflata in sud-estul Europei, cat si Polonia pozitionata in Centrul Europei, si de asemenea Suedia aflata in peninsula scandinava, au achizitionat recent sistemul american Patriot.
Cu toate ca Suedia nu este membra NATO, este aliata a SUA si a celorlalte state europene, fiind membra a Uniunii Europene.
Sistemele cu raza medie spre lunga Patriot, pe langa faptul ca imbunatatesc considerabil apararea aeriana la nivel national, contribuie prin extensie si la o apare multinationala aliata.
In Romania, sistemul Patriot reprezinta componenta superioara a apararii anti-aeriene stratificate nationale, putand asigura si protectia unor parti ale teriitoriilor tarilor vecine.
Aegis Ashore acopera un strat superior destinat sa apere intreaga Uniune Europeana si aliatii europeni ai NATO.
Totusi, intre Patriotul romanesc ce utilizeaza interceptorii PAC-3 MSE si PAC-3 GEM-T si sistemul Aegis Ashore ce utilizeaza interceptorii SM-3, exista un strat neacoperit, ce poate fi asigurat de sistemul THAAD.
Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) este un sistem destinat interceptarii rachetelor balistice cu raza scurta, medie si intermediara in faza lor terminala, de coborare sau reintrare in atmosfera.
Interceptorii utilizati de THAAD ating o viteza maxima de Mach 8.24 (10.094 km/h / 2.80 km/s), au o raza operationala mai mare de 200 km si pot atinge o altitudine de 150 km.
In anul 2019, in timpul unor lucrari de modernizare la sistemul Aegis Ashore de la Deveselu, SUA au trimis in Romania sisteme THAAD pentru a asigura capabilitatea de aparare anti-balistica in timpul lucrarilor de modernizare a bazei.
In final, cu primele sisteme Patriot deja in curs de receptionare si cu iminenta lansare a licitatiei pentru 27 de sisteme SHORAD/VSHORAD si 168 de noi lansatoare portabile tip MANPADS, Romania va dispune de o aparare anti-aeriana stratificata foarte moderna, ce va reprezenta un puternic factor de descurajare pentru un potential agresor.
Sistemelor de aparare aeriana mobile cu baza la sol li se vor adauga si sistemle anti-aeriene instalate pe fregatele Type 22 si pe viitoarele corvete Gowind 2500 are Fortelor Navale.
Nu in ultimul rand, la acest sistem national stratificat va contribui ca o umbrela protectoare si baza Aegis Ashore de la Deveselu, parte a sistemului anti-balistic NATO in Europa.
Radarele ce vegheaza spatiul aerian si maritim al Romaniei
O alta componenta extrem de importanta a sistemului national de aparare o reprezinta reteaua de radare.
Radarele sunt responsabile cu detectarea timpurie a unei posibile amenintari si de punerea in garda a sistemelor antiaeriene sau a aviatiei de lupta atunci cand e cazul.
Romania, in momentul de fata, dispune de o retea de radare foarte bine pusa la punct.
Incepand cu anul in 1998, Romania a inceput sa achizitioneze radare performante AN/FPS-117 din Statele Unite ale Americii.
In prezent, Fortele Armate Romane au in dotare total, cinci radare fixe AN/FPS-117 si trei radare TPS-77, versiunea mobila a lui AN/FPS-117.
Alte doua radare mobile TPS-77 au fost comandate de la producatorul Lockheed Martin.
AN/FPS-117 este un radar AESA tridimensional, cu o raza de detectie de 470 de km si de asemenea poate detecta tinte aeriene pana la o altitudine de 30,5 km.
Un alt radar de provenienta americana aflat in dotarea Fortelor Aeriene Romane este radarul tridimensional TPS-79R Gap Filler.
TPS-79R este un radar mobil tractat de camioane DAC 665T, destinat supravegherii spatiului aeriana la inaltimi mici si medii.
Romania dispune de 19 astfel de radare care au intrat in serviciu incepand cu anul 2004
Radarele TPS-79R Gap Filler sunt utilizate atat in cadrul misiunilor de aparare aeriana cat si in cadrul misiunilor de control al spatiului aerian.
Pe langa performatele radare americane, Romania se mai bazeaza si pe cateva radare sovietice ramase in serviciul operational.
Radarul P-18 este un radar bidimensional destinat supravegherii spatiului aerian.
Intrat in serviciul armatei Romaniei incepand cu 1977, radarul P-18 este montat pe un camion sovietic Ural-375D.
Radarul P-37 Bar Lock este un radar bidimensional ce functioneaza in banda E/F, care se afla in dotarea Romaniei din anul 1975.
Militarii romani dispun si de radioaltimetrul PRV-13 de origine sovietica, aflat in serviciu operational incepand cu 1978.
Rolul unul astfel de sistem este de a determina prin radar inaltimea deasupra solului a unui obiect aerian.
Sistemul SCOMAR al Garzii de Coasta si al Fortelor Navale
Posibilele amnenintari la adresa Romaniei pot veni si de pe apa, nu doar pe calea aerului.
Romania este stat riveran al Marii Negre, in prezent una dintre cele mai tensionate regiuni ale lumii, fiind zona de conflict dupa anexarea Peninsulei Crimea de catre Rusia si izbucnirea ulterioara a conflictului din estul Ucrainei.
Fortele Navale Romane dispun si ele de un sistem ultraperformant denumit SCOMAR, sistem de supraveghere a frontierelor maritime romanesti, ale Uniunii Europene si ale NATO.
Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra (SCOMAR) permite detectarea timpurie, urmarirea, recunoasterea si identificarea navelor, cat si a tintelor aeriene care evolueaza la joasa inaltime.
De acest sistem modern beneficiaza atat Fortele Navale, Politia de frontiera, cat si Autoritatea Navala Romana.
Fortele Aeriene Romane
Avioanele de lupta ale Fortelor Aeriene Romane
Fortele Aeriene Romane (EN: Romanian Air Force - RoAF) opereaza in prezent doua tipuri de avioane de lupta: emblematicul avion multirol american F-16 Fighting Falcon si venerabilul MiG-21 LanceR.
In inventarul RoAF se regasesc 14 avioane multirol F-16 Fighting Falcon si intre 26 si 36 de avioane de lupta MiG-21 LanceR. Alte trei aparate F-16 urmeaza sa intre in dotare cat de curand, doua in acest an, urmate de al treilea la inceputul lui 2021.
Fortele Aeriene Romane s-au bazat pe sovieticul MiG-21 inca din anii 60, cand Romania a receptionat primele astfel de avioane din Uniunea Sovietica.
Odata cu aderarea la NATO in 2004, Romania avea in pregatire mai multe programe de modernizare care sa creasca interoperabilitatea Fortelor Armate Romane cu celelalte state NATO.
De departe cel mai important program al anilor 2000, era preconizata achizitie a 48 de noi avioane multirol care sa revitalizeze Fortele Aeriene Romane.
Suma estimata pentru aceasta mega-achizitie era de aproximativ 4 miliarde de dolari.
Polonia tocmai ce incheiase o afacere similara, selectand inca din anul 2003 oferta americanilor de la Lockheed Martin, achizitionand 48 de avioane multirol F-16 Block 50/52+, cea mai moderna versiune a lui Fighting Falcon la vremea accea.
Ofertele pentru Romania au fost si ele pe masura. Lockheed Martin oferea Fortelor Aeriene Romane F-16 Fighting Falcon, consortiul european Eurofighter oferise performatul Eurofighter Typhoon, in timp ce suedezii de la Saab au oferit JAS 39 Gripen.
Europenii ofereau offset, cei mai generosi fiind suedezii, Romania avand sansa sa asambleze in tara avioanele JAS 39 Gripen daca ar fi ales oferta scandinavilor.
Cu toate ca in anul 2007 Romania ar fi dispus de suma necesara programului, si ar fi putut sa perfecteze aceasta atat de necesara achizitie, proiectul a fost amanat in mod nejustificat, iar in anul 2008 Romania a fost puternic lovita de criza economica, intrand in recesiune.
Statul roman pierduse sansa de a achizitiona la momentul oportun 48 de avioane multirol noi si sa isi modernizeze aviatia de lupta pentru cateva decenii.
Fondurile pentru acest program nu mai erau disponibile, dar nevoia de avioane multirol se accentua pe masura ce vechile avioane MiG-21 LanceR isi consumau resursa rand pe rand.
Ofertele au continuat sa vina si dupa revenirea din criza economica, dar de aceasta data era mai oportuna optiunea pentru avioane second-hand.
Oferte pentru avioane la mana a doua au fost inainte atat de catre americani care ofereau in continuare F-16 cat si din partea italienilor cu Eurofighter.
Suedezii inca ofereau Romaniei avioane noi cu offset de data aceasta fiind vorba de 24 de aparate.
F-16 Fighting Falcon, actualul avion multirol al Fortelor Aeriene Romane
Intr-un final, in anul 2013, Romania a semnat achizitia a 12 avioane F-16 second-hand din Portugalia.
In realitate, aceste aeronave fusesera zburate si de americani inainte sa fie achizitionate de portughezi.
Dar avioanele de lupta pe care Romania urma sa le cumpere urmau sa fie revitalizate complet, atat celulele in sine cat si motoarele.
Dupa modernizare, cele 12 avioane ar fi urmat sa mai dispuna in medie de inca 4500 de ore de zbor, putand fi utilizate inca 20 de ani.
Romania a platit in total pentru aceasta afacere 628 de milioane de dolari, din care 120 de milioane pentru cele 12 aeronave, insemnand un pret de 10 milioane de dolari pe avion.
In restul sumei era inclusa modernizarea aeronavelor, antrenamentul pilotilor si al tehnicienilor, precum si armamentul.
Cele 12 aeronave F-16AM/BM Block 15 au fost modernizate in Portugalia de catre compania OGMA la standardul F-16AM/BM Block 20 M5.2R tape.
Armamentul achizitionat odata cu aceste avioane multirol F-16 MLU includea:
- 30 de rachete aer-aer cu raza de actiune medie AIM-120C-6 AMRAAM C6
- 60 de rachete aer-aer cu raza scurta de actiune AIM-9M Sidewinder
- 18 rachete aer-sol AGM-65H Maverick
Aeronavele romanesti au fost dotate si cu performatele containere de desemnare a tintelor de la sol model Sniper.
Achizitionate in 2013, cele 12 avioane din primul lot au sosit in Romania in anii 2016 si 2017, formand Escadrila 53 de Vanatoare "Warhawks".
Fortele Aeriene Romane au decis sa mai achizitioneze tot din Portugalia inca 5 avioane F-16 pentru completarea actualei escadrile.
Pentru aceste cinci aeronave F-16 din al doilea lot, Romania a platit suma de 280 de milioane de euro, din care 130 de milioane Portugaliei si 150 de milioane Statelor Unite.
In cadrul acestui al doilea contract, cele cinci avioane F-16 aditionale au fost modernizate la acelasi standard F-16 M5.2 tape.
Primele doua au ajuns deja in tara la data de 15 august 2020, alaturandu-se celor 12 avioane din primul lot stationate la Baza Aeriana 86 Borcea.
De curand, in acest an, compania Aerostar Bacau a fost declarata centru de mentenanta al avioanelor F-16 din componenta RoAF.
Toate cele 17 aeronave ale escadrilei 53 Warhawks vor fi modernizate de catre Aerostar la un standard superior, M6.x tape, standard inca nespecificat cu exactitate oficial, putand fi vorba despre standardul M6.1, M6.2 sau M6.5.
De remarcat este ca standarul M6.5 tape permite integrarea pe avioanele F-16 a rachetei de croaziera JASSM ce are o raza operationala de 370 km.
Aceasta performanta racheta se afla deja in dotarea Fortelor Aeriene Poloneze si ar putea fi o obtiune viabila si pentru Romania.
Modernizarea Fortelor Aeriene Romane nu se opreste aici.
Inca 36 de avioane F-16 pentru Fortele Aeriene Romane
Romania planuieste achizitia a inca 36 de avioane multirol F-16, iar daca proiectul se va realiza, RoAF va ajunge la un total de 53 de avioane multirol F-16 Fighting Falcon.
Momentan, mai multe detalii legate de aceasta importanta achizitie nu sunt disponibile.
Oficialitatile romane nu au facut inca publice informatii in legatura cu versiunea urmatoarelor 36 de aparate sau daca acestea vor fi avioane noi sau second-hand.
Optiunile sunt mai multe, incluzand fie avioane nou produse F-16V Block 70/72 sau aeronave second hand F-16C/D de la AMARG. O eventuala combinatie de avioane noi si second-hand nu este nici ea exclusa.
Avionul stealth F-35, un deziderat al Fortelor Aeriene Romane
Nu este un secret faptul ca Romania doreste sa achizitioneze in viitorul apropiat avioane multirol de generatia a cincea F-35A Lightning II.
Acest deziderat a fost expus in spatiul public de nenumarate ori, atat de catre politicieni cat si de militari de rang inalt din cadrul Fortelor Armate.
Una dintre motivatiile oficiale cu privire la achizitia de avioane F-16 second-hand a fost ca aceastea vor reprezinta o etapa intermediara catre trecerea in viitor pe avioanele cu capabilitati stealth F-35.
Iar Statele Unite pare sa fi ofertat deja Romaniei avioanele F-35, existand informatii ca americanii ar dori ca Romania sa cumpere inca de acum aparate F-35 in locul celor 36 de avioane F-16.
Dar autoritatile romane par sa nu se grabeasca cu privire la aeronavele F-35, motivand ca acestea ar fi prea scumpe in momentul de fata pentru Romania.
Este o decizie de inteles avand in vedere faptul ca Fortele Armate Romane trebuie sa demareze multe alte programe de modernizare intre care prioritare pentru 2021 vor fi bateriile mobile de rachete anti-nava, programul SHORAD/VSHORAD plus sistemele MANPADS, modernizarea avioanelor de antrenament avansat IAR 99, precum si programul pentru sisteme UCAV.
In iulie 2019, Ministrul Apararii de la acea vreme, Gabriel Les a declarat ca achizitia de F-35 va fi demarata peste un deceniu, cel mai probabil incepand cu anul 2028.
Polonia deja a comandat in acest an un numar de 32 de avioane multirol F-35, contract in valoare de 4,6 miliarde de dolari (4,17 miliarde de euro).
In cazul cel mai probabil in care Ministerul Apararii va achizitiona inca 36 de avioane F-16 ducand intreaga flota la 53 de aparate, Romania are optiunea pe mai departe sa modenizeze aceste avioane la standardul F-16V, asa cum a procedat Taiwan si cum va proceda si Grecia.
Standardul F-16V reprezinta cea mai avansata versiune a avioanelor F-16, cele nou iesite din fabrica fiind denumite F-16V Block 70/72.
Acesta versiune aduce pe F-16 radarul AESA AN/APG-83 SABR si parte din avionica dezvoltata pentru F-35.
Avioanele de lupta MiG-21 LanceR, la capat de drum
MiG-21 LanceR a fost principalul avion de lupta al Romaniei pana la sosirea avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon.
Cu toate ca resursa lor este pe terminate, avioanele MiG-21 LanceR vor mai zbura cativa ani sub cocarda Fortelor Aeriene Romane.
Primele avioane MiG-21 au intrat in serviciul Fortelor Aeriene Romane in anul 1963, cand s-au receptionat 12 astfel de avioane din URSS.
In total, Romania a detinut de-a lungul anilor un numar de 322 de avioane MiG-21.
In anii 1990, Fortele Aeriene Romane aveau in dotare 22 de avioane MiG-29 si mult mai multe aparate MiG-23 si MiG-21.
Avioanele MiG-21 erau cele mai numeroase, iar Fortele Aeriene au decis sa le modernizeze in cooperare cu israelienii de la Elbit.
Intre anii 1995 si 2002, au fost modernizate in total 111 aeronave de lupta MiG-21 la standardul LanceR, in trei variante:
- MiG-21 LanceR A (variante M/MF/MF-75) - varianta de atac la sol, 71 de unitati
- MiG-21 LanceR B (varianta UM) - varianta biloc, de antrenament, 14 unitati
- MiG-21 LanceR C (variante MF/MF-75)- varianta de superioritate aeriana, 26 de unitati
Avioanele de superioritate aeriana MiG-21 LanceR C au fost echipate cu radarul Elta EL/M-2032, dezvoltat de israelieni in cadrul programului IAI Lavi, in cele din urma anulat.
IAI Lavi era un avion multirol israelian similar cu F-16, dar cu aripi in configuratie delta-canard.
MiG-21 LanceR poate utiliza atat rachetele originale sovietice R-60 si R-73, cat si rachete israeliene Python III, sau cele franceze Matra Magic 2.
Racheta israeliana aer-aer cu raza medie Derby nu a fost achizitionata, desi este integrata in avionica israeliana instalata la bordul lui LanceR.
In prezent se estimeaza ca doar intre 26 si 36 de avioane de lupta MiG-21 LanceR mai sunt operationale.
Acestea vor fi inlocuite treptat in viitorul apropiat de avioanele de lupta multirol F-16 Fighting Falcon.
Avioanele de antrenament ale Fortelor Aeriene Romane
Fortele Aeriene Romane dispun atat de avioane de antrenament cu reactie cat si avioane cu elice Iak-52.
Avionul de antrenament avansat si atac usor IAR 99
IAR 99 este un avion de antrenament avansat si atac la sol cu reactie, subsonic, proiectat si construit in Romania.
Astazi, un numar de 21 de avioane IAR 99 se afla in dotarea Fortelor Aeriene Romane, fiind folosite in principal de cadeti pentru a face trecerea pe avioanele supersonice.
Din totalul de 21 de avioane IAR 99, 11 sunt modernizate la standardul IAR 99 Soim, iar restul de 10 sunt versiunea standard.
IAR 99 Soim este varianta modernizata impreuna cu Elbit, avand instalata avionica israelina similara cu cea de pe MiG-21 Lancer.
Aceasta varianta este utilizata de piloti pentru a face trecerea pe MiG-21 LanceR.
Recent, Ministerul Apararii a semnat un contract cu Avioane Craiova, compania care a fabricat aceste aparate, pentru modernizarea celor 10 IAR 99 standard la versiunea IAR 99 SM (Standard Modernizat).
Acestea vor fi echipate cu avionica similara cu a lui F-16, pentru a fi utilizate de pilotii romani pentru trecerea pe noile avioane multirol Fighting Falcon din dotarea RoAF.
Fortele Aeriene Romane dispun de asemenea si de 12 avioane de antrenament IAK-52 (Yakovlev Yak-52).
Proiectate in Uniunea Sovietica, acestea au fost produse in Romania la Aerostar Bacau intre anii 1977 si 1998.
Avioanele de transport ale Fortelor Aeriene Romane
Pe langa componenta de lupta, aviatia militara romana are in componenta sa si aeronave de transport.
Fortele Aeriene Romane au o flota de transport destul de moderna, suficienta ca numar avand in vedere marimea si rolul RoAF.
Flota militara de transport este compusa din trei avioane americane C-130 Hercules, sapte avioane C-27J Spartan fabricate de italienii de la Alenia si doua aeronave Antonov An-26.
In anul 1996, Romania a primit de la Statele Unite patru avioane de transport C-130B Hercules.
Unul dintre acestea a fost retras din serviciu si folosit pentru asigurarea de piese de schimb celor trei aeronave ramase in serviciu operational.
La data de 7 decembrie 2007, Romania a semnat un contrat de achizitie pentru sapte avioane de transport italiene C-27J Spartan.
Primele doua aparate au fost livrate Fortelor Aeriene Romane pe 12 aprilie 2010, toate cele sapte intrand in serviciu operational pana in 2015.
Fortele Aeriene Romane mai dispun si de doua avioane de transport Antonov An-26.
In inventarul RoAF se regasesc si doua avioane de recunoastere Antonov An-30.
Produs in fosta URSS, si bazat pe avionul de transport Antonov An-24, Antonov An-30 este specializat in cartografiere aeriana.
Elicopterele Romaniei
Elicopterele din cadrul Fortelor Armate Romane sunt operate exclusiv de Fortele Aeriene Romane, cu exceptia a trei elicoptere specializate in lupta anti-submarin ce se afla in dotarea Fortelor Navale.
Incepand cu anul 2007, primul elicopter IAR 330 Puma Naval a intrat in dotarea Fortele Navale, care opereaza in prezent trei astfel de elicoptere pe cele trei fregate.
Flota de elicoptere a Romaniei este compusa in principal din 62 de elicoptere medii IAR 330 dintre care 24 sunt convertite intr-o varianta de elicopter de atac iar trei sunt specializate in lupta anti-submarin si utilizate de Fortele Navale.
Pe langa elicopterele IAR 330, fortele aerine mai detin sase elicotere IAR 316, varianta romaneasca produsa sub licenta a lui Aérospatiale SA 316B Alouette III.
Cu toate ca era un membru al Pactului de la Varsovia, pe 30 iulie 1974, Romania a cumparat de la francezi licenta pentru a fabrica local elicopterul Aerospatiale SA 330 Puma.
Varianta romaneasca, fabricata la IAR Brasov, a fost denumita IAR 330.
In total, IAR Brasov a produs cel putin 163 de elicoptere IAR 330, cea mai mare parte a lor fiind destinata Fortelelor Aeriene Romane care au achizitionat in total 104 elicoptere.
Alte 57 de elicoptere IAR 330 au fost exportate de-a lungul timpului mai multor state, printre care Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Sudan, Kenya sau Coasta de Fildes.
In prezent, Fortele Aeriene Romane mai opereaza in total 59 de elicoptere IAR 330 dintre care 24 au fost modificate in varianta de atac IAR 330 Puma SOCAT, iar restul de 35 sunt variantele IAR 330 L/M, varianta IAR 330M fiind modernizata.
Elicopterul de atac IAR 330 Puma SOCAT
In anii 1990, Romania a decis sa isi modernizeze si o parte dintre elicopterele IAR 330 intr-o varianta de elicopter de atac echipat cu rachete antitanc.
In 1995, la fel ca si in cazul modernizarii avioanelor de lupta MiG-21 la versiunea LanceR, Romania a decis sa isi modernizeze si elicopterele in parteneriat cu firma israeliana Elbit.
Astfel, 24 de elicoptere IAR 330L urmau sa fie modernizate cu sistemul SOCAT (Sistem Optronic de Cercetare si Anti-Tanc).
Elicopterele IAR 330 Puma SOCAT au fost echipate cu un tun automat Nexter THL-20 de 20 mm, cu lansatoare LPR 57 pentru rachete neghidate, precum si cu opt rachete anti-tanc Spike ER.
Primul IAR 330L SOCAT a zburat la data de 26 mai 1998, noile elicoptere de atac urmand sa intre in serviciu activ in anul 2001.
De asemenea, alte 12 elicoptere de transport au fost modernizate intre 2005 si 2008 la standardul IAR 330M, beneficind de aceeasi avionica precum modelele SOCAT, dar fara armamentul si sistemele optoelectronice instalate pe versiunea de atac.
Elicoptere IAR 330 trimise in Mali
Incepand cu octombrie 2019, Romania contribuie la misiunea de mentinerii a pacii din Mali denumita MINUSMA.
Fortele Aeriene Romane au trimis in tara africana 120 de militari si patru elicoptere IAR-330 L-RM.
Cele patru elicoptere IAR 330 L-RM au fost special modernizate pentru aceasta misiune.
Elicopterele au fost echipate cu sistemul israelian BrightNite™ dezvoltat de Elbit Systems, Romania devenind primul operator NATO al acestui performant sistem.
BrightNite™ este un sistem avansat de vedere pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa.
La data de 10 august, in timpul unei puternice furtuni un elicopter IAR 330 L-RM a fost rasturnat in baza din Gao, suferind avarii.
AH-1RO Dracula, varianta romaneasca a celebrului AH-1 Cobra
Tot in a doua jumatate a anilor 1990, Romania avea in plan un proiect ambitios ce prevedea achizitia a 96 de elicoptere AH-1 Cobra.
Aceasta achizitie era parte a unui program mai amplu, de privatizare a IAR Brasov, prin care 70% din actiunile producatorului de elicoptere roman urmau sa fie preluate de Bell Helicopters.
Astfel, fabrica brasoveana urma sa produca celebrele elicoptere de atac Cobra atat pentru Romania cat si pentru clienti externi.
De asemeanea, compania Turbomecanica ar fi urmat sa produca sub licenta componente pentru motoarele elicopterelor.
Varianta romaneasca a celebrului elicopter de atac ar fi urmat sa numeasca AH-1RO Dracula.
Din pacate, aceasta afacere nu s-a concretizat datorita marilor dificultati financiare prin care Romania trecea la sfarsitul anilor 1990.
Dupa aproximativ 20 de ani de la esecul acestei achizitii, elicopterele de atac Bell au revenit in actualitatea romaneasca.
Dar de aceasta data avea sa fie vorba despre ultimul model al familiei de elicoptere de atac Cobra si anume AH-1Z Viper.
Elicopterele AH-1Z Viper si AH-1Y Venom pentru Fortele Terestre Romane
Unul dintre cele mai importante programe anuntate in vederea modernizarii armatei romane, este cel al unei posibile achizitii a 45 de elicoptere de la compania americana Bell.
Mai exact, se are in vedere achizitionarea a 24 de elicoptere de atac AH-1Z Viper impreuna cu 21 de elicoptere utilitare UH-1Y Venom.
Aceste doua elicoptere sunt utilizate in principal de Infanteria Marina a Statelor Unite (USMC).
Un mare avantaj al celor doua modele Bell, este ca impart aceleasi componente in proportie de 60%, reducandu-se astfel costurile de operare.
La data anuntarii acestui proiect, in anul 2018, dorinta autoritatilor romane era ca mare parte din aceste viitoare elicoptere sa fie produse in Romania.
Pana in prezent nu au mai fost facute publice informatii oficiale legate de aceasta achizitie, insemnand ca acest proiect este cel putin amanat in favoarea unor alte programe prioritare.
Acest program pentru 45 de elicoptere Bell este estimat la un cost extrem de mare, de cateva miliarde de dolari, iar producerea locala ar putea duce la marirea costurilor totale, statul roman trebuind sa investeasca in facilitatile de productie.
Ce parea sa fie un proiect ce va fi lansat in curand, acesta a fost amanat pe termen nedelimitat, punandu-se accent mai intai pe alte programe prioritare precum bateriile de coasta, si apararea aeriana cu raza scurta si foarte scurta, SHORAD/VSHORAD.
Posibila achizitie de elicoptere Airbus H215 si H215M
O alta afacere ce pare a fi fost amanata momentan este achizitionarea unor elicoptere de transport Airbus H215 si H215M.
Chiar daca acestea nu erau parte a unui program oficial, statul roman a lasat de inteles ca ar fi disponibil sa cumpere acest tip de elicoptere de la Airbus.
La data de 14 septembrie 2016, Airbus a inaugurat fabrica de asamblare a elicopterelor H215 si H215M de la Ghimbav, in prezenta presedintelui Frantei de la acea data, Francois Hollande.
Airbus a motivat aceasta investitie declarand ca are garantii de la statul roman pentru achizitia a 12 astfel de elicoptere, achizitie care ar lansa productia acestui model in noua facilitate.
Dar comanda din partea MApN nu a venit, intre timp facandu-se publica intentia Romaniei de a achizitiona elicoptere Bell.
Ulterior, reprezentantii Airbus au declarat in diverse randuri ca in lipsa unei comenzi din partea statului roman noua facilitate de productie ar putea fi inchisa.
Compania Airbus a facut de asemenea o oferta autoritatilor romane similara cu a companiei Bell.
Airbus a oferit 45 de elicoptere, incluzand 24 de elicoptere H145M in varianta de atac si 21 de elicoptere de transport H215M.
Elicopterele de atac H145M au fost deja achizitionate de Serbia si Ungaria.
O eventuala comanda pentru elicopterele H215 ar putea veni din partea Ministerului de Interne din Romania care va lansa in curand o licitatie pentru 12 elicoptere medii de transport.
Dar la aceasta licitiatie isi anunta prezenta si Lockheed Martin/Sikorsky cu elicopterul Black Hawk fabricat la PZL Mielec.
In prezent nu sunt informatii noi cu privire la o posibila comanda din partea MApN pentru elicoptere H215M.
Compania Sikorsky ofera elicopterul Black Hawk
Compania Sikorsky este si ea interesata de o posibila achizitie romaneasca de elicoptere, oferind modelul Black Hawk.
In martie 2018 compania Romaero si compania Sikorsky, parte a grupului Lockheed Martin, au semnat un acord de parteneriat industrial.
Acordul prevedea ca in cazul in care Romania va achizitiona elicoptere multirol Black Hawk, compania Romaero va deveni centru regional pentru echiparea si intretinerea elicopterelor Black Hawk in Europa Centrala.
Elicopterele Black Hawk sunt produse in Polonia de catre PZL Mielec, companie detinuta de Sikorsky.
Recent, la inceputul lui septembrie 2020, un nou memorandum a fost semnat intre reprezentantii Sikorsky si Romaero care reafirma implicarea companiei romanesti in echiparea si intretinerea elicopeterlor Black Hawk.
Elicopterele asamblate de PZL Mielec in Polonia ar urma sa fie livrate companiei Romaero pentru finalizare, prin echiparea acestora dupa cerintele clientilor. Romaero ar urma sa se ocupe si de mentenanta acestor elicoptere.
Acordul a fost semnat in vederea participarii la anuntata licitatie organizata de Ministerul Afacerilor interne pentru 12 elicoptere medii.
Este de asteptat ca pe langa Sikorsky sa participe si Airbus cu elicopterul H215 care ar urma sa fie asamblat in noua facilitate Airbus din Ghimbav.
Mai ramane de vazut daca si cand Ministerul Apararii va decide achizitia directa de noi elicoptere sau va organiza o licitatie in acest sens.
Daca MApN va decide pana la urma sa cumpere noi elicoptere de atac plus elicoptere multirol, acestea vor intra in dotarea Fortelor Terestre Romane.
Ar fi o premiera in cadrul Fortelor Armate Romane, unde elicopterele au fost intotdeauna operate exclisiv de Fortele Aeriene.
Se pare ca programul legat de noi elicoptere mai are de asteptat, Romania avand la dispozitie mai multe oferte din care sa aleaga.
Avioane fara pilot (UAVs)
Fortele Armate Romane utilizeaza un numar de 17 aeronave fara pilot (drone) de dimensiune medie si mica.
RQ-7 Shadow
Cel mai mare UAV (Unmanned aerial vehicle / RO: Aeronava fara pilot) din dotarea Romaniei este RQ-7 Shadow, o aeronava fara pilot de recunoastere.
Initial Romania a achizitionat 11 drone RQ-7 Shadow-600, cea mai mare varianta a Shadow, dintre care trei au fost pierdute in teatrul de operatiuni din Iraq.
Pe langa RQ-7 SHadow, militarii romani utilizeaza si 10 drone de dimensiuni mai mici tip ScanEagle.
ScanEagle sunt drone de recunoastere ce opereaza la altitudini joase pe care militari romani le-au primit de la Statele Unite pentru a le utiliza in Afganistan.
Romania va achizitiona drone de lupta (UCAVs)
Ministerul Apararii Nationale sa pregateste sa lanzese programul pentru achizitia a sapte sisteme de drone UAS clasa II.
Valoarea acestui program este estimata la 276,7 milioane dolari.
Conform clasificarii tipurilor de drone de catre Fortele Aeriene ale SUA, in Clasa II sau Nivelul II (Tier II) se incadreaza aeronavele fara pilot de altitudine medie si de lunga anduranta (EN: Medium altitude, long endurance - MALE).
UAV-urile ce se incadreaza in aceasta clasa sunt de regula de tip avioane de lupta fara pilot (unmanned combat aerial vehicle - UCAV).
In clasa a II-a se incadreaza modele precum MQ-9 Reaper, MQ-1 Predator, MQ-1C Gray Eagle, Elbit Hermes 900, IAI Heron sau varianta IAI Eitan.
MQ-9 Reaper si Elbit Hermes 900 par a fi faforiti, fiind doua dintre optiunile pe care Romania le poate achizitiona.
Aceste tipuri de drone pot fi echipate cu rachete aer-sol, rachete antitanc si diferite bombe.
Fortele Aeriene ale SUA au dislocat in doua randuri drone MQ-9 Reaper la Baza Aeriana 71 Campia Turzii, prima data in vara lui 2019 in lunile iulie si august, iar ulterior, la inceputul anului 2020.
MQ-9 Reaper poate fi considerat principalul favorit in acest program avand in vedere prezenta americana in Romania si faptul ca este folosita de numerosi aliati NATO, in principal de Statele Unite.
Si compania israeliana Elbit Systems, cu o lunga prezenta in Romania doreste sa participe la acest program oferind modelul Hermes 900.
In mai 2020 companiile romanesti Avioane Craiova si Romaero au semnat un memorandum cu israelienii de la Elbit Systems in vederea producerii in tara de drone in cazul in care israelienii vor fi selectati pentru a livra Ministerului Apararii avioane de lupta fara pilot.
Astfel, la avioane Craiova ar putea fi asamblate diverse modele de drone din portofoliul Elbit precum Hermes 900, Hermes 450 si Skylark I-LEX.
Fortele Navale Romane
Fortele Navale Romane au in componenta doua flote: Flota Maritima si Flota Fluviala.
Flota maritima are in componenta trei (3) fregate, patru (4) corvete, trei (3) corvete purtatoare de rachete, trei (3) nave de atac rapid (torpiloare), patru (4) dragoare, si un (1) puitor de mine.
Flota maritima opereaza in Marea Neagra, cele trei fregate avand baza in portul Constanta, iar cele patru corvete in portul Mangalia. Cele trei fretate formeaza Flotila 56 Fregate, iar cele patru corvete fac parte din Divizionul 50 Corvete.
Fregatele Fortelor Navale Romane
Cele mai mari nave de lupta de suprafata din compunerea flotei Fortelor Navale Romane sunt trei fregate de mari dimensiuni, fregata romaneasca Marasesti si doua fregate ex-britanice Type 22.
Fregata Marasesti, mandria industriei navale a Romaniei
F111 Marasesti este cea mai mare nava de razboi de conceptie romaneasca construita intr-un santier romanesc, avand o lungime de 144,6 m si un deplasament de 5550 tone.
Cea mai mare nava de razboi romaneasca a fost construita in santierul Naval Mangalia (Santierul 2 Mai) intre anii 1979 si 1985.
Lansata initial sub numele Muntenia si clasificata drept crucisator usor port-elicopter, nava de razboi romaneasca si-a schimbat denumirea si clasificarea in doua randuri.
Pe data de 2 mai 1990 crucisatorul usor Muntenia a devenit distrugatorul Timisoara, urmand ca peste doar trei luni sa ii fie schimbata din nou denumirea, devenind distrugatorul Marasesti.
Peste un deceniu, la data de 1 aprilie 2002 nava de razboi Marasesti este reclasificata din distrugator in fregata, primind numarul de bordaj F111.
Fregata Marasesti a fost nava-amiral a Marinei Romane pana ce acest titlu avea sa fie preluat de "noua" fregata Type 22, F221 Regele Ferdinand.
Fregatele Type 22 ale Fortelor Navale Romane
Pregatindu-se de aderarea la NATO in 2004, Romania a achizitionat la data de 14 ianuarie 2003 doua fregate Type 22 Batch 2 din Marea Britanie.
Cele doua fregate vandute Romaniei, impreuna cu restul de fregate britanice Type 22, au fost retrase prematur din Royal Navy in urma programului "Strategic Defence Review" al Guvernului Britanic.
Achizitia celor doua fregate a fost subiectul unui mare scandal de coruptie datorita sumei imense platite de Romania pentru cele doua nave de razboi.
Statul roman a platit pentru cele doua fregate retrase de britanici si dezarmate, imensa sum de 116 milioane de lire sterline (134 milioane euro).
Spre comparatie, Chile a achizitionat tot in anul 2003 fregata HMS Sheffield, tot o fregata Type 22 Batch 2.
Dar statul chilian a platit pe aceasta fregata 10 milioane de lire sterline, in timp ce Romania a platit 58 de milioane de lire sterline pe fiecare nava.
Anterior predarii navelor catre Marina Romana, armamentul de pe cele doua fregate a fost inlaturat, montandu-se doar tunurile Oto Melara de 76 mm instalate la prova.
Modernizarea fregatelor Type 22
Cele doua fregate Type 22 urmeaza sa fie modernizate in cadrul programului de costructie a celor patru corvete multirol.
Licitatia pentru constructia celor patru corvete multirol a fost castigata de Naval Group in asociere cu Santierul Naval Constanta.
Fregatele Type 22 urmeaza a fi modernizate si inarmate in Santierul Naval Constanta, similar cu cele patru corvete Gowind 2500.
Trei noi fregate pentru Marina Romana
In octombrie 2018 a fost anuntata intentia Fortelor Navale Romane de a achizitiona pe viitor trei noi fregate care cel mai probabil vor inlocui actualele trei nave, atat cele doua fregate Type 22 cat si fregata Marasesti avand deja 35 de ani de cand au fost lansate la apa.
Cerinta Romaniei este ca cele trei fregate sa fie construite intr-un santier romanesc, pe modelul celor patru corvete.
Cel mai probabil, programul pentru constructia celor trei fregate va fi demarat dupa cel al constructiei celor trei noi submarine, un al program planificat al Fortelor Navale.
Ca orizont de timp, constructia celor trei fregate ar putea incepe dupa anul 2030 avand in vedere si ca cele doua fregate Type 22 vor trece printr-un program de modernizare si inarmare.
Corvetele Tetal-I si Tetal-II ale Fortelor Navale Romane
In prezent, pe langa cele trei fregate, Romania detine si patru corvete.
La fel ca fregata Marasesti, cele patru corvete ale Fortelor Navale Romane au fost proiectate si construite in Romania in anii 1980.
Doua dintre ele fac parte din clasa Amiral Petre Barbuneanu (Tetal-I), iar celelalte doua dintr-un proiect imbunatatit denumit clasa Contraamiral Eustatiu Sebastian (Tetal-II).
Fiind construite in anii 80, cand Romania era membru al Pactului de la Varsovia, NATO, in stilul sau de a clasifica sub un nume propriu tehnica de lupta a statelor comuniste, a dat denumirea Tetal-I clasei Amiral Petre Barbuneanu si Tetal-II clasei Contraamiral Eustatiu Sebastian.
Astazi, cele patru corvete sunt invechite si slab inarmate, urmand a fi inlocuite in viitorul apropiat de patru corvete multirol Gowind 2500.
Gowind 2500, viitoarea corveta a Fortelor Navale Romane
In anul 2016, guvernul de atunci a atribuit direct santierului naval romanesc Damen Galati un contract pentru construirea a patru corvete multirol din clasa Sigma 10514.
Dupa schimbarea guvernului, noul guvern a decis abrogarea atribuirii directe si lansarea unei licitatii pentru programul de achizitie al celor patru corvete multirol.
In programul de achizitiei corvetelor, a fost inclusa si modernizarea si inarmarea celor doua fregate Type 22, intregul contract fiind estimat la 1,6 miliarde de euro.
Trei mari constructori navali europeni au depus oferte in cadrul acestei licitatii:
1. Naval Group a oferit clasa de corvete Gowind 2500;
2. Damen Group a oferit clasa de corvete Sigma 10514;
3. Fincantieri a oferit o corveta bazata pe clasa Abu Dhabi, denumita Abu Dhabi Enhanced.
Criteriul decisiv pentru castigarea licitatiei a fost oferta cu pretul cel mai mic.
Companiile Damen si Fincantieri deja detineau fiecare cate doua santiere navale in Romania.
Damen detine Santierul Naval Damen Galati, iar inaintea incheierii licitatiei a achizitionat si 49% din Santierul Naval Mangalia, restul de 51% fiind detinut de statul roman.
Compania italiana Fincantieri este proprietara santierelor navale Vard Braila si Vard Tulcea.
Naval Group care nu detinea niciun santier naval in Romania, s-a asociat cu Santierul Naval Constanta (SNC) pentru a construi cele patru corvete Gowind in cazul in care era declarata castigatoare.
Intr-un final, Naval Group si Santierul Naval Constanta au castigat licitatia oferind cel mai mic pret, de 1 miliard de euro.
Dar contractul nu a fost semnat deoarece Damen a contestat rezultatul licitatiei in instanta, acuzand scurgeri de informatii in timpul procesului de licitare.
Intr-adevar, inainte de deschiderea oficiala a plicurilor cu ofertele contracandidatilor, in presa din Romania au aparut ofertele fiecarui participant.
Contestatia Damen a fost respinsa definitiv de Tribunalul Bucuresti pe 14 iulie 2020, dar Ministerul Apararii din Romania inca nu a semnat contractul de constructie al celor patru corvete Gowind cu Naval Group si SNC.
Cele patru corvete Gowind 2500 ar urma sa fie constuite in Santierul Naval Constanta. De asemenea Naval Group si SNC vor trebui sa modernizeze si sa inarmeze cele doua fregate Type 22 similar corvetelor Gowind.
Corvetele purtatoare de rachete, torpiloarele si navele de minare si deminare
In componenta flotei maritime a Romaniei se mai regasesc si trei corvete purtatoare de rachete din clasa Zborul si doua torpiloare din clasa Epitrop.
Flota maritima mai are in componenta un puitor de mine din clasa Cosar si patru dragoare de mine din clasa Musca.
Submarinul Delfinul
Fortelor Nave Romane au avut in serviciu operational si un submarin din clasa Kilo, dar acesta este in prezent inactiv, fiind tras la cheu de 25 de ani, din anul 1996.
In anii 1980, Romania a comandat un submarin din clasa Kilo (Project 877E) din Uniunea Sovietica, platind pentru el 40 milioane de dolari.
Construit in santierul naval Krasnoye Sormovo Factory No. 112 din Nizhniy Novgorod, constructia submarinului Delfinul a inceput in 1984, acesta fiind lansat la apa in 1985.
Ajungand in Romania in 1989, submarinul Delfinul a activat in serviciul Marinei Romane doar sapte ani, fiind tras la cheu definitiv in anul 1996 deoarece acumulatorii se consumasera.
Astfel, Romania ramanea fara singurul submarin, o arma cu o mare putere de descurajare pentru un eventual inamic.
Fortele Navale Romane doresc trei noi submarine
In anul 2018 a fost anuntat un nou plan ambitios avut in vedere privind viitorul Marinei Militare: Fortele Navale doresc sa achizitioneze trei noi submarine.
Ca orizont de timp, cel mai probabil acest program va fi demarat la finalizarea celor patru corvete multirol Gowind.
Si viitoarele trei submarine, precum cele patru corvete, ar urma sa fie construite intr-un santier naval romanesc.
Un numar de trei submarine ar permite Fortelor Navale Romane sa aiba permanent in patrulare cel putin un submarin.
Cele trei submarine ar reprezenta o crestere enorma in capabilitatile de aparare ale Romaniei, reprezentand un puternic factor de descurajare pentru un potential agresor.
Submarinele sunt prin definitie niste platforme de atac foarte greu de detectat, obligand un potential inamic sa aloce resurse considerabile pentru a il cauta.
Fortele Navale Romane ar avea de ales in principal dintre trei proiecte de submarine:
- Type 214
- Clasa de submarine Scorpene
- Clasa de submarine Blekinge (A26)
Type 214 este un submarin de conceptie germana cu o lungime de 63 m si un deplasament de 1.690 tone la suprafata, respectiv 1.860 tone in imersiune.
Submarinele Type 214 sunt in dotarea Greciei, Turciei, Portugaliei si a Coreei de Sud, primele trei state fiind membre NATO.
Clasa de submarine Scorpene este dezvoltata de francezii de la Naval Group. Depinzand de varianta, au un deplasament cuprins intre 1.565 si 2.000 de tone, si o lungime intre 61,7 si 75 de metri.
Submarinele Scorpene au fost selectate de Chile, Brazilia, India si Malaezia.
Clasa Blekinge, cunoscuta initial drept A26, este cel mai nou proiect de submarin dezvoltat de suedezii de la Saab.
A26 are un deplasament de 1,930 tone si o lungime de 63 de metri.
Doua astfel de submarine se afla in prezent in constructie pentru Fortele Navale Suedeze.
Toate cele trei tipuri de submarine dispun de propulsie diesel-electrica si AIP (air-independent propulsion), fapt ce le permite sa stea considerabil mai mult timp in imersiune.
Flota Fluviala a Marinei Romane
O capabilitate aparte a Fortelor Armate Romane si a Marinei Romane in special o reprezinta flota fluviala.
Nu multe sunt tarile de pe glob care inca dispun de o flota fluviala, iar flota fluviala a Fortelor Navale Romane este una foarte capabila, avand in compunere sapte monitoare fluviale si 12 nave de patrulare.
Monitoarele sunt impartite in doua clase: trei monitoare fac parte din clasa Mihail Kogalniceanu, iar restul de patru fac parte din clasa Smardan.
Monitoarele clasei Mihail Kogalniceanu au un deplasament maxim de 550 de tone si o lungime de 52,1 metri.
Sunt foarte bine inarmate, dispunand de un tun A 403 de calibrul 100 mm similar cu cel al tanculrilor TR-85, doua tunuri de 30 mm, patru mitraliere grele calibrul 14,5 mm si un lansator multiplu de rachete calibrul 122 mm cu 40 de tevi, acelasi utilizat pe lansatoarele multiple de rachete APRA-40.
De asemenea, echipajul are la dispozitie lansatoare portabile tip MANPADS, Strela 2M.
Monitoarele clasei Smardan, predecesoarea clasei Mihail Kogalniceanu, sunt mai mici ca dimensiune.
Un astfel de monitor are un deplasement maxim de 370 de tone si o lungime de 50,7 metri.
Si monitoarele clasei Smardan sunt foarte bine inarmate dispunand de aceleasi sisteme de arme precum navele clasei Mihail Kogalniceanu.
Pe langa cele sapte monitoare, flota fluviala mai dispune de 12 nave de patrulare tip VD 141, avand baza in porturile Tulcea si Braila.
Sistemele mobile de baterii de coasta echipate cu rachete anti-nava
Fortele Navale Romane au in dotare si sisteme mobile cu baza la sol echipate cu rachete anti-nava.
Marina Militara Romana opereaza in prezent vechile rachete anti-nava sovietice P-15 Termit disponibile atat pe nave de suprafata, precum Fregata Marasesti si corvetele purtatoare de rachete din clasa Zborul, precum si pe instalatii mobile de baterii de coasta 4K51 Rubezh.
Achizitia unui nou sistem de baterii mobile era planificata de mult timp, Romania lansand o licitatie pentru aceste sisteme in valoare de 137 de milioane de euro.
Aceasta licitatie s-a dovedit a fi una controversata fiind lansata si anulata de mai multe ori.
In august 2020, Romania a renuntat definitiv la licitatia pentru baterii de coasta si a decis sa achizitioneze direct de la americani trei instalatii mobile de rachete anti-nava Naval Strike Missile, contract estimat la 200 milioane euro plus TVA.
In urma acestei decizii, Romania va utliza cel putin doua tipuri de rachete anti-nava pentru ca este de asteptat ca pe corvetele Gowind si pe fregatele romanesti Type 22 sa fie instalate rachetele anti-nava franceze Exocet Block III.
Ramane de vazut si ce rachete anti-nava vor selecta Fortele Aeriene Romane pentru a fi integrate pe avioanele multirol F-16.
Sateliti de telecomunicatii pentru Fortele Armate Romane
Unul dintre cele mai ambitioase planuri anuntate in ultimii ani de catre Ministerul Apararii este de a dispune de propria retea de sateliti.
Ministerul Apararii Nationale (MApN) a anuntat public in noiembrie 2018 ca doreste ca incepand cu anul 2022 sa aiba propriul satelit de telecomunicatii geostationar.
MApN a facut public faptul ca in perioada 2009-2018 a cheltuit aprozimativ 7,5 milioane de euro pentru inchirierea si asigurarea serviciilor de comunicatii prin satelit.
Acest satelit va fi primul dintr-un viitor sistem satelitar menit sa deserveasca Sistemului National de Securitate al Romaniei.
Romania, o viitoare putere militara in Europa Centrala si de Sud-Est
Fortele Armate Romane trec printr-un amplu proces de transformare a capabilitatilor militare, urmand ca in urmatorii ani sa inlocuiasca mare parte din tehnica de lupta invechita cu echipamente moderne de ultima generatie.
In principal, Romania pare sa se orienteze spre armament american, Statele Unite ale Americii fiind principalul aliat al Romaniei si un garant al securitatii acesteia, avand trupe importante dislocate pe teritoriul romanesc.
Fortele Armate Romane au achizitionat ultima varianta a sistemului sol-aer Patriot, lansatoare HIMARS echipate inclusiv cu rachete tactice balistice ATACMS, precum si avioane de lupta multirol F-16 Fighting Falcon, planuind ca in viitorul apropiat sa achizitioneze si avioane de generatia a cincea F-35.
Este dificil de prevazut daca toate aceste planuri de modernizare vor fi duse pana la capat, fiind foarte probabil ca unele sa nu fie continuate in forma actuala, sau ca alte programe sa devina prioritare.
Dar avand in vedere pozitia geografica in care se afla, Marea Neagra fiind in acest moment una dintre cele mai instabile zone de pe glob, Romania este obligata sa isi continue inarmarea.
In cazul in care Fortele Armate Romane vor duce la bun sfarsit mare parte din programele planificate, Romania va deveni, indubitabil, mai puternica din punct de vedere militar decat oricare dintre vecinii sai cu care imparte o granita terestra, si va reprezenta un factor de stabilitate regionala si un aliat de incredere.
Accesand urmatoarele link-uri, puteti vizializa o comparatie a echipamentelor Fortelor Armate Romane cu echipamentele militare ale altor state din regiune:
Romania vs Ucraina - Comparatie tehnica militara
Romania vs Ungaria - Comparatie tehnica militara
Romania vs Serbia - Comparatie tehnica militara
Romania vs Bulgaria - Comparatie tehnica militara
Romania vs Polonia - Comparatie tehnica militara
Romania vs Rusia - Comparatie tehnica militara
Romania vs Grecia - Comparatie tehnica militara
Romania vs Turcia - Comparatie tehnica militara